CPI denunță că este tratată ca o ‘organizație teroristă’ și deplânge amenințările venite din partea SUA
Preşedinta Curţii Penale Internaţionale (CPI), japoneza Tomoko Akane, a denunţat luni faptul că instanţa este tratată ca „organizaţie teroristă” din cauza deciziilor „independente şi imparţiale” ale judecătorilor săi şi a cerut „consolidarea în mod substanţial şi de urgenţă” a măsurilor de securitate pentru oficialii săi având în vedere „ameninţările şi presiunile”, transmite EFE, conform AGERPRES.
Într-un discurs la reuniunea anuală a ţărilor membre ale CPI, Tomoko Akane a condamnat „eforturile de politizare” a instanţei şi a deplâns „ameninţările cu sancţiuni economice draconice” venite din partea Statelor Unite şi care vizează Curtea „ca şi cum ar fi o organizaţie teroristă”, după ce a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.
Premierul Netanyahu a calificat decizia ca antisemită, în timp ce preşedintele american Joe Biden a calificat mandatele de arestare ca fiind scandaloase, iar anumiţi republicani au cerut Senatului SUA să sancţioneze CPI.
„Nu vom ceda niciodată în faţa unor măsuri coercitive, ameninţări, sabotaj sau ultraj. Curtea, care apără principiul statului de drept, va continua să urmărească dreptatea şi să apere demnitatea şi drepturile victimelor atrocităţilor fără teamă sau favoritism”, a avertizat preşedinta CPI.
„Pericolul pentru instanţă este existenţial”
„Suntem la un moment de cotitură în istorie (…) Dreptul internaţional şi justiţia internaţională sunt ameninţate. La fel ca viitorul umanităţii”, a adăugat ea. „Dacă va dispărea Curtea, aceasta va însemna inevitabil prăbuşirea tuturor proceselor (…) Pericolul pentru instanţă este existenţial”, a continuat Tomoko Akane, conform AFP.
„Curtea Penală Internaţională va continua să îşi îndeplinească mandatul legal, în mod independent şi imparţial, fără a ceda niciunei ingerinţe externe”, a dat asigurări preşedinta CPI.
În plus, ea a considerat „şocant că anumite state şi indivizi sunt scandalizaţi atunci când judecători independenţi emit decizii în conformitate cu dovezile şi cu legea”, când „ceea ce contează nu este degetul care arată, ci luna”, a avertizat Akane. „Ne-am aştepta ca ei să fie scandalizaţi că s-au comis comportamente criminale, stabilite conform standardului legal cerut”, a avertizat Tomoko Akane.
Akane a menţionat faptul că, „în special în ultimii doi ani, activităţile Curţii au atras, într-un mod care poate fi înţeles, o mare atenţie politică”.
Şi anul trecut CPI a emis două mandate de arestare care au stârnit controverse, pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni şi transferul acestora din zonele ocupate în Rusia, ceea ce constituie o crimă de război. Mandatele de arestare au fost emise pe numele a doi oficiali ruşi: preşedintele Vladimir Putin şi comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului, Mariei Lvova-Belova. Moscova a ameninţat CPI cu represalii, definind-o drept „o organizaţie mizerabilă”, şi a declarat că îi dă în urmărire pe procurorul CPI, Karim Khan, precum şi pe judecătorii implicaţi în emiterea mandatelor de arestare împotriva oficialilor ruşi: Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aitala şi Sergio Gerardo Ugalde Godinez.
După ce a cerut arestarea celor doi oficiali israelieni luna trecută, CPI s-a trezit din nou în centrul controverselor, cu atacuri în special din partea Israelului şi a SUA.
„Respingem ferm orice încercare de a influenţa independenţa şi imparţialitatea Curţii. Condamnăm eforturile de a ne politiza funcţia. Am respectat şi vom respecta întotdeauna doar legea, în toate circumstanţele”, a adăugat Akane.
Preşedinta CPI a adăugat că această „situaţie fără precedent a adus o schimbare transformatoare în postura sa de securitate” şi a deplâns că oficialii sunt „profund îngrijoraţi de faptul că orice reducere a resurselor solicitate în scopuri de securitate va avea repercusiuni periculoase asupra capacităţii de a asigura operaţiuni sigure şi consecvente”.
„Considerăm că măsurile de securitate actuale pentru anumiţi oficiali şi pentru Curte sunt insuficiente. Adresăm cu respect o solicitare pentru ca măsurile de securitate preventivă să fie întărite în mod substanţial şi de urgenţă”, a cerut judecătoarea, îndemnând celelalte 123 de state membre să „împartă” cu ţara gazdă, Regatul Ţărilor de Jos, „responsabilitatea de a proteja” Curtea.
Adunarea Statelor Părţi la Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, îşi desfăşoară cea de-a 23-a sesiune în perioada 2-7 decembrie.