‘Viktor Orbán s-ar fi bucurat de alegerea lui Călin Georgescu. Orbán s-ar fi simţit şi mai legitimat’

Istoricul Stefano Bottoni, autorul biografiei politice a liderului maghiar Viktor Orbán, susţine, într-un interviu pentru News.ro, că premierul Ungariei s-ar fi simţit şi mai legitimat ca lider regional în cazul în care Călin Georgescu ar fi fost ales preşedinte al României.

De asemenea, Stefano Bottoni avertizează că Viktor Orbán şi Călin Georgescu s-ar fi aliat în politica externă, deşi diferenţele ideologice dintre cei doi sunt uriaşe: amândoi folosesc mesaje naţionaliste, însă premierul maghiar nu e dominat de filonul mistico-religios.

Decizia Curţii Constituţionale de a anula alegerile prezidenţiale ar putea fi un precedent periculos nu doar în România, ci şi în ţara vecină, unde Viktor Orbán ar putea anihila adversari politici fără a stârni critici în instituţiile europene sau în America. Stefano Bottoni avertizează că eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni nu va stopa şi valul de ură la adresa clasei politice, asemănător cu cel din perioada interbelică. ”Foarte mulţi cetăţeni din România anilor 30 se simţeau excluşi din viaţa politică şi din societate. Vedem astăzi un sentiment similar pe reţelele de socializare, dar şi când ne plimbăm pe stradă”, susţine Bottoni.

Cine este Stefano Bottoni

• Istoricul Stefano Bottoni este conferenţiar la Universitatea din Florenţa. De câţiva ani analizează criza democraţiei maghiare. În acest wekeend a lansat, la Bucureşti, biografia politică a premierului Viktor Orbán. Cartea, apărută la editura Humanitas, poartă titlul ”Geniul” Panoniei. Proiectul Orbán şi ameninţarea iliberală. Exact în ziua lansării, Curtea Constituţională din România a anulat alegerile prezidenţiale, pe motiv că unul dintre candidaţi, independentul Călin Georgescu, a beneficiat de un ”tratament preferenţial” pe platformele de socializare. Aşadar, dincolo de criza democraţiei maghiare, Stefano Bottoni a devenit martor la criza democraţiei româneşti. Istoricul italian admite că decizia CCR a fost ”raison d’état” pentru a salva democraţia, însă avertizează că România a deschis o cutie a Pandorei de care s-ar putea folosi chiar ”geniul” Panoniei. ”Ce poate să facă Viktor Orbán? Poate să elimine din cursă adversarii politici cu instrumente administrative sau juridice, după ce precedentul din România nu a fost contestat de nimeni de la Bruxelles, Washington, Berlin sau Paris”, avertizează Stefano Bottoni într-un interviu pentru News.ro.

REDĂM MAI JOS INTERVIUL

News.ro: Ce credeţi că gândeşte Viktor Orbán despre anularea alegerilor din România?

Stefano Bottoni: Nu ştiu ce gândeşte el personal, dar ştiu ce scrie presa maghiară guvernamentală. A scris că e o decizie ilegitimă şi periculoasă pentru democraţie, că e o încălcare a drepturilor omului şi a drepturilor candidatului Călin Georgescu şi o lovitură pentru cei care l-au votat în mod democratic. Asta este opinia oficială a sistemului maghiar, a Guvernului Orbán despre ce s-a întâmplat în România.

De ce i-ar fi servit lui Viktor Orbán un preşedinte suveranist în România?

Stefano Bottoni: Ar fi avut un aliat în Consiliul European, unde România este reprezentată de preşedinte. În politica regională, Călin Georgescu ar fi fost bun pentru slăbirea Flancului de Sud-Est al NATO. Orbán s-ar fi simţit şi mai legitimat de un astfel de preşedinte. Orbán a încercat mereu să găsească aliaţi formali sau informali şi din alte tabere. Spre exemplu, Robert Fico, premierul Slovaciei, membru al PartiduluI Socialist European. Călin Georgescu, deşi are un mix ideologic aparent foarte departe de Orbán, mai mult mistic, mai mult religios – ortodox sau neoprotestant, plus acest legionarism pe care nu-l avem în Ungaria, e specific românesc, cu toate acestea Viktor Orbán s-ar fi bucurat foarte mult de alegerea lui Călin Georgescu.

Unii comentatori din România au spus că alegerea lui Călin Georgescu ar fi o întoarce la comunism, alţii s-au dus mai în spate, la legionarism. Unde îl situăm pe Călin Georgescu?

Stefano Bottoni: Istoria nu merge în spate, merge înainte. Putem să facem comparaţii între naţional-comunismul şi radicalismul social al extremei drepte din România din anii 30. Sau radicalismul ca expresie politică.

Ceea ce s-ar traduce azi printr-o luptă antisistem.

Stefano Bottoni: O luptă anti-sistem, o luptă anti-corupţie. Legionarii, dar şi comuniştii în anii 50-60 au dus campanii anti-corupţie. Au fost ofiţeri pedepsiţi cu moartea pentru episoade de corupţie, dar în acelaşi timp ştim că acele sisteme au fost extrem de corupte. Istoria merge înainte şi avem un mix între elemente din trecut, legionarism şi naţional-comunismul lui Ceauşescu, cu politica post-adevăr a epocii contemporane. Naţionalismul global, trans-naţional, uneşte acum Trump-Netanyahu-Orbán-Putin-Modi (premierul Indiei).

România putea să fie o bucăţică din acest puzzle.

Stefano Bottoni: Mulţi au uitat că în România este un potenţial electoral, nu numai naţionalist, dar un potenţial sincer anti-sistem, de opoziţie radicală a sistemului. Cred că partidele mari, PSD-PNL, ar fi trebuit să ştie că acest potenţial există şi ar putea fi exploatat. Decizia CCR de anulare a alegerilor este, pentru mine, ceva foarte riscant. Înţeleg motivele care au solicitat sistemul să facă acest lucru, pericolul concret, dar, spre exemplu, pentru eroul acestei cărţi, Viktor Orbán, reprezintă un stimul, reprezintă un precedent foarte important. Orice ”wannabe dictator” din Europa sau de oriunde poate spune: ”Aveţi o ţară aşa-zis democratică, în care Curtea Constituţională anulează alegerile prezidenţiale, dar nu şi alegerile parlamentare desfăşurate în aceeaşi perioadă”. Este ceva lipsit de temei dacă nu acceptăm că era necesar pentru apărarea democraţiei, ceea ce francezii au definit ca ”raison d’état”. Înţeleg că ”raison d’état” are rost când nu ai alte soluţii, dar cu condiţia să nu se repete. Oricum, cred că va avea consecinţe pe termen îndelungat. Spre exemplu, FIDESZ, partidul lui Viktor Orbán, este devansat pentru prima dată în ultimii 14 ani, de când se află la putere. Ce poate să facă Viktor Orbán? Poate să elimine din cursă adversarii politici cu instrumente administrative sau juridice, după ce precedentul din România nu a fost contestat de nimeni de la Bruxelles, Washington, Berlin sau Paris. Repet, înţeleg motivele, înţeleg că o asemenea decizie luată de CCR a avut argumente foarte întemeiate, dar…

Deci e o decizie corectă în ansamblu, dar care poate avea consecinţe nefaste pe plan extern.

Stefano Bottoni: Şi pe plan intern, cred. Există un risc concret, ca într-un an sau doi, să revină un alt personaj cu idei asemănătoare cu cele ale lui Călin Georgescu. Asta s-a întâmplat în anii 30. Şi paralela cu Garda de fier, care era o mişcare mult mai puternică decât ponderea sa electorală, cred că este apropiată. Foarte mulţi cetăţeni din România anilor 30 se simţeau excluşi din viaţa politică şi din societate. Vedem astăzi un sentiment similar pe reţelele de socializare, dar şi când ne plimbăm pe stradă, resimţim un climat foarte, foarte tensionat şi o ură faţă de clasa politică.

Cum credeţi că ar fi votat comunitatea maghiară din Transilvania în turul doi?

Stefano Bottoni: Eu cred că, dacă s-ar fi votat duminică, majoritatea maghiarilor ar fi votat cu Lasconi, pentru că au o experienţă foarte traumatizantă cu dictatura, cu regimul Ceauşescu. Avem o memorie socială a dictaturii şi printre români, dar pentru maghiari a fost cu atât mai traumatizant. Anii 80 au însemnat o epocă a asupririi nu numai economice şi ideologice, dar şi naţionaliste, deci este un plus pentru maghiari. Mai mult, există printre maghiarii din Transilvania votanţi care nu mai sunt devotaţi UDMR. Tineri care au votat USR sau cu alte partide, deşi UDMR a câştigat un număr incredibil de voturi, cel mai mare după anul 2000, când comunitatea maghiară avea 200.000 de persoane în plus faţă de astăzi. Populaţia s-a raliat partidului ca niciodată. Este remarcabil că UDMR a păstrat un caracter moderat şi rezonabil într-o comunitate care este supusă unui bombardament ideologic de la Budapesta. Trebuie să recunoaştem faptul că UDMR este într-o poziţie foarte inconfortabilă: liderii maghiari sunt învinuiţi de Bucureşti pentru neloiaitate, dar şi pentru Ungaria ei sunt parte a spaţiului carpatic dominat de Budapesta şi au pierdut specificitatea Transilvaniei, foarte important din punct de vedere cultural şi mental. ”Noi suntem maghiari din Transilvania”. Budapesta neagă lucrul acesta, pentru că neagă specificitatea regională. Ungaria a uniformizat identitate maghiară. Mulţi maghiari din Transilvania au înţeles că nu e bine să fie clasificaţi ca adepţi ai lui Orbán, într-un context în care regimul de la Budapesta s-a radicalizat atât de mult încât nu poate reveni la normal. Orbán are o singură cale: să radicalizeze şi mai mult, radicalizarea permanentă.