Viktor Orban declară război comunității LGBT

Parlamentul ungar a adoptat luni un amendament care ar restrânge şi mai mult libertăţile persoanelor LGBT+ prin înscrierea în Constituţie a existenţei doar a genurilor masculin sau feminin şi a prevalenţei drepturilor copilului asupra tuturor celorlalte. Premierul naţionalist Viktor Orban, care în martie a promis că va efectua o „curăţenie majoră de Paşte” împotriva rivalilor săi calificaţi drept „căpuşe”, a promovat, de asemenea, un proiect de lege care se referă la cetăţenii cu dublă cetăţenie consideraţi „trădători ai naţiunii”. Posibilul vizat este finanţistul şi filantropul George Soros, scriu AFP şi Reuters, potrivit news.ro.

Prim-ministrul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu alegeri dificile în 2026, cu probleme economice şi cu un nou partid de opoziţie care reprezintă cea mai puternică provocare de până acum la adresa sa. Modificările constituţionale fac parte din campania politică a lui Orban de a-şi consolida baza de votanţi şi de a atrage voturi din partea extremei drepte, sunt de părere analiştii.

Orban s-a angajat să reprime finanţarea străină a presei independente şi a organizaţiilor neguvernamentale din Ungaria, intensificându-şi totodată campania politică împotriva comunităţilor LGBTQ+.

Astfel, parlamentul Ungariei a aprobat luni modificări constituţionale care vizează persoanele LGBTQ+ şi ceea ce guvernul numeşte „reţele de presiune politică finanţate din străinătate” care subminează suveranitatea ţării.

Amendamentul a trecut cu 140 de voturi „pentru”, în timp ce numai 21 au fost împotrivă.

Amendamentele constituţionale, care au fost adoptate cu uşurinţă luni datorită majorităţii de două treimi pe care o deţine partidul guvernamental Fidesz în partament, dar şi sprijinului deputaţilor de extremă dreapta, pun accentul pe protecţia dezvoltării fizice şi morale a copiilor mai presus de toate celelalte drepturi.

„Parlamentarii guvernului consideră această modificare drept o garanţie constituţională împotriva influenţelor ideologice care, susţin ei, ameninţă bunăstarea copiilor, în special în contextul unor evenimente precum paradele Pride”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, într-o postare pe X înainte de vot.

Modificările consacră în Constituţie faptul că Ungaria recunoaşte doar două sexe, masculin şi feminin, în conformitate cu agenda creştin-conservatoare a lui Orban.

Amendamentul de luni vine în continuarea legislaţiei adoptate la 18 martie, care interzice marşul anual Pride, restricţionând efectiv libertatea de întrunire şi declanşând marşuri împotriva schimbărilor accelerate de partidul Fidesz al lui Orban. Fidesz a declarat că evenimentul ar putea fi considerat dăunător pentru copii, iar protecţia acestora prevalează asupra dreptului la întrunire.

CETĂŢENIA DUBLĂ

Un alt amendament de luni prevede că cetăţenia cetăţenilor maghiari, care sunt şi cetăţeni ai unei alte ţări din afara UE, „poate fi suspendată pe o perioadă determinată”, dacă ameninţă securitatea prin intervenţia în afacerile interne „sub acoperirea ONG-urilor şi a mass-media care pretind că sunt independente”.

Potrivit textului, „cetăţenia unui maghiar care deţine un alt paşaport ar putea fi suspendată”, cu excepţia cetăţenilor UE şi a altor câteva ţări europene. Este prevăzută o perioadă maximă de zece ani, cu posibilitatea de expulzare pentru cei care locuiesc în Ungaria.

Miliardarul George Soros, în vârstă de 94 de ani, născut la Budapesta şi naturalizat american, este o ţintă a guvernului şi ar fi vizat de această prevedere.

Zeci de experţi juridici au condamnat măsura ca fiind „fără precedent în dreptul internaţional”, care ar putea „constitui o formă de izgonire şi tratament inuman”.

„Această schimbare face parte dintr-un efort mai amplu de a contracara ceea ce oficialii descriu ca fiind reţele de presiune politică finanţate din străinătate care subminează democraţia şi suveranitatea maghiară”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului într-un tweet.

Înainte de votul privind această revizuire constituţională, aprobată cu o largă majoritate de 140 de voturi la 21, câteva zeci de protestatari au blocat intrarea în Parlament. Aceştia au fost degajaţi rapid de un număr mare de poliţişti.

„Când încercam să blocăm prima revizuire a Constituţiei” în 2011, „nu ne-am gândit niciodată că vom fi aici 14 ani mai târziu”, a comentat deputatul opoziţiei Timea Szabo.

În Cameră, aleşii au desfăşurat un banner în semn de protest, în timp ce în faţa clădirii sute de manifestanţi au scandat: „Nu vom permite să ne transformăm în Rusia lui Putin”.

După ce a revenit la putere în 2010, Viktor Orban a îndepărtat treptat mecanismele de control şi echilibru ale statului şi, încurajat de victoria aliatului său Donald Trump, accelerează acum ceea ce el descrie ca fiind cursul său „iliberal” către „putinism”, potrivit lui Szabolcs Pek de la think tank-ul Iranytu Intezet. „Nimeni nu îşi pierde viaţa aici, dar guvernul reduce tot mai mult spaţiul pentru opoziţie, jurnalişti şi societatea civilă”, consideră el.

De când legea anti-marşul Pride a fost aprobată, la jumătatea lunii martie, capitala a fost animată de manifestaţii, mii de persoane mărşăluind şi blocând podurile timp de ore întregi în fiecare săptămână. Sâmbătă, o mulţime a protestat în gri, pentru a simboliza uniformitatea dorită de Viktor Orban, după cum susţin adversarii lui.

Pe plan politic, Orban încearcă să îşi mobilizeze electoratul şi să seducă extrema dreaptă în perspectiva alegerilor legislative din primăvara anului 2026, potrivit expertului Szabolcs Pek. Potrivit acestuia, o „frenezie” legislativă i-a permis să recâştige controlul asupra agendei publice, eclipsând „dezbaterea privind serviciile publice deficitare sau dificultăţile economice”.

În acelaşi timp, liderul îi întinde „o capcană” principalului său rival, Peter Magyar, al cărui partid Tisza este în frunte, potrivit mai multor sondaje. Acest fost înalt funcţionar a devenit un critic virulent al corupţiei şi reprezintă o provocare fără precedent pentru guvern. Dar el este obligat să facă echilibristică: dornic să mulţumească anumiţi alegători, el nu a luat poziţie cu privire la drepturile LGBT+, o tăcere despre care Pek crede că ar putea deturna alegătorii cei mai progresişti către alte partide de opoziţie.