VIDEO În a treia săptămână de manifestații de stradă, Parlamentul Georgiei a interzis măştile şi laserele la proteste

Georgia se afundă în criza politică și noi manifestaţii proeuropene au reunit vineri mii de persoane, în ajunul desemnării noului șef al statului, relatează AFP, conform News.ro.

Day 16 of #GeorgiaProtests.

Social workers just arrived on Rustaveli with march. Students, PR and marketers, starupers, IT specialists, psychologists, lawyers, winemakers, musicians, artists of electronic musics held their own march today. ???????????????? pic.twitter.com/TwKcMDr4qi— Gocha Gogsadze (@gocha_gogsadze) December 13, 2024

Protestele au intrat în a treia săptămână, iar în capitala Tbilisi, principala manifestaţie antiguvernamentală care are loc în fiecare seară în faţa Parlamentului a adunat vineri mii de persoane, potrivit jurnaliştilor AFP, şi era de aşteptat să continue în timpul nopţii.

Pentru prima dată de la începutul crizei, demonstraţii de amploare organizate de sectoarele profesionale au avut loc în timpul zilei la Tbilisi, înainte de demonstraţia de seară.

Parlamentul a înăsprit amenzile pentru protestatari

Parlamentul Georgiei a adoptat vineri o lege care le interzice protestatarilor să-şi acopere feţele şi interzice de asemenea folosirea de petarde şi lasere la demonstraţii, în urma ciocnirilor dintre poliţie şi civili la protestele pro-UE, relatează Reuters. Legea adoptată în unanimitate impune o amendă de 2.000 de lari (720 de dolari) pentru contravenienţi, a consemnat agenţia de presă Interpress, conform Agerpres.

Parlamentarii au aprobat de asemenea majorări ale amenzilor pentru degradarea clădirilor şi blocarea traficului, iar organizarea de blocaje rutiere este pasibilă de o amendă de până la 15.000 de lari (5.400 de dolari).

Peste 400 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, la sfârşitul lunii noiembrie, după ce guvernul a anunţat că amână aderarea fostei republici sovietice la Uniunea Europeană. Decizia i-a revoltat pe mulţi în Georgia, unde ideea aderării la UE este populară.

Mulţi manifestanţi poartă măşti de gaz şi măşti faciale improvizate pentru a nu fi identificaţi, iar poliţia din capitala Tbilisi a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva lor. Unii demonstranţi au aruncat petarde în forţele de ordine; alţii au folosit lasere împotriva poliţiştilor şi a camerelor CCTV din afara clădirii parlamentului din Tbilisi.

Zeci de persoane, inclusiv poliţişti, au fost rănite. Circa 30 de persoane se confruntă cu acuzaţii penale, iar doi lideri ai opoziţiei pro-UE au fost arestaţi. Prim-ministrul Irakli Kobahidze a apărat reacţia poliţiei.

Peste 100 de diplomaţi au semnat o scrisoare deschisă în semn de protest şi mai mulţi ambasadori au demisionat. Ambasadorul UE în Georgia a declarat săptămâna aceasta că tratamentul aplicat de poliţie manifestanţilor este inacceptabil şi ar putea duce la sancţiuni din partea Bruxellesului.

Grupuri pentru drepturile omului susţin că reprimarea manifestaţiilor nu are precedent recent în Georgia, în mod tradiţional una dintre cele mai pro-occidentale şi mai democratice foste republici sovietice.

Cine are prima șansă să fie Președinte

Parlamentul Georgiei urmează să aleagă sâmbătă un preşedinte care să o înlocuiască pe Salome Zurabişvili, pro-UE şi critică a partidului de guvernământ. Singurul candidat nominalizat este Mihail Kavelaşvili, fost fotbalist și fost parlamentar al partidului de guvernământ, cu opinii anti-occidentale.

Kavelaşvili, în vârstă de 53 de ani, a ţinut discursuri în parlament, adesea pline de obscenităţi, împotriva criticilor partidului de guvernământ Visul Georgian, dar şi împotriva persoanelor LGBT+.

Înainte de a se alătura Visului Georgian, a avut o carieră de fotbalist la cluburi georgiene şi europene, inclusiv Manchester City.

Acest vot survine într-un moment în care Georgia este cufundată într-o criză politică de la alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii octombrie, ale căror rezultate sunt contestate, şi demonstraţiile de stradă, marcate de violenţe.

Protestatarii îl acuză pe Mihail Kavelaşvili că este o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia şi conduce Georgia din umbră din 2012. Potrivit lui Ivanişvili, protejatul său Mihail Kavelaşvili este „întruchiparea bărbatului georgian”.

Opiniile sale politice se aliniază cu ideologiile de extremă dreapta, în special când vine vorba de identitatea naţională, opoziţia faţă de recunoaşterea drepturilor minorităţilor sexuale şi promovarea „purităţii valorilor tradiţionale ale georgienilor” împotriva a ceea ce el descrie ca fiind un „fascism liberal putred” impus de Occident.

Nominalizarea sa în poziţia de candidat la preşedinţie i-a înfuriat pe protestatarii pro-UE. Istoricul Nika Gobronidze, intervievat de AFP, a spus: „Împăratul roman Caligula a vrut un cal drept consul, oligarhul nostru îşi vrea marioneta Kavelaşvili ca preşedinte”.

Procesul de vot indirect face ca alegerea lui Mihail Kavelaşvili să fie aproape sigură.