VIDEO Documente desecretizate arată monstruozitatea atrocităților din Piața Tiananmen din 1989

Reprimarea armatei chineze împotriva protestelor din Piața Tiananmen din 1989 a ucis cel puțin 10.000 de oameni, potrivit documentelor desecretizate în Marea Britanie, relatează BBC. La 4 iunie 2024 se împlinesc 35 de ani de la evenimentele sângeroase din Piața Tiananmen, iar autoritățile chineze au luat măsuri sporite de securitate în acest sens.

Cifra de 10.000 de morți a fost indicată într-o scrisoare diplomatică secretă al ambasadorului britanic de atunci în China, Sir Alan Donald. Sursa inițială a fost un prieten al unui membru al Consiliului de Stat al Chinei, spune oficialul britanic. Estimările anterioare ale deceselor din protestele pro-democrație au variat de la câteva sute la peste 1.000.

Declarația Chinei de la sfârșitul lunii iunie 1989 spunea că 200 de civili și câteva zeci oficiali de securitate au murit la Beijing în urma suprimării „revoltelor contrarevoluționare” din 4 iunie 1989.

Scrisoarea diplomatică întocmită de Sir Alan este din 5 iunie și el spune că sursa lui a fost cineva care „îi transmitea informațiile oferite de un prieten apropiat, care este în prezent membru al Consiliului de Stat Chinez”. Consiliul este de facto cabinetul de guvernământ al Chinei și este prezidat de premier.

Scrisorile secrete sunt păstrate la Arhivele Naționale din Marea Britanie din Londra și au fost desecretizate. Sir Alan a spus că sursa a fost de încredere în trecut „și a avut grijă să separe faptele de speculații și zvonuri”. Acesta a scris: „Studenții au înțeles că li s-a dat o oră să plece, dar după cinci minute APC-urile au atacat. Elevii și-au legat brațele, dar au fost tăiați, inclusiv soldații. APC-urile au alergat apoi peste cadavre de nenumărate ori pentru a le face plăcintă și rămășițele (n.r.: cadavre) colectate de buldozer. Rămân incinerate și apoi spălate cu furtun. Patru studente rănite și-au implorat viețile, dar au fost ucise”, se arată în documentul citat. Sir Alan a adăugat că „unii membri ai Consiliului de Stat au considerat că războiul civil este iminent”.

Protestul politic a durat cu șapte săptămâni înainte ca armata să fie trimisă și a fost cea mai mare astfel de demonstrație din istoria Chinei comuniste. Subiectul protestului rămâne extrem de sensibil în China.

Măsuri sporite, la 35 de ani după eveniment

China interzice toate comemorările activiștilor și reglementează înalt discuțiile online despre incident, inclusiv cenzurarea criticilor. Dar este marcat anual de activiști din alte părți ale lumii, în special în Hong Kong și Taiwan.

Securitatea era strictă şi accesul a fost restricţionat în Piaţa Tiananmen din Beijing, marţi, când se împlinesc 35 de ani de la represiunea manifestanţilor împotriva regimului comunist, relatează News.ro.

Hong Kong-ul a sporit, de asemenea, prezenţa poliţiei şi a făcut opt arestări, în timp ce în Taiwanul autonom, activiştii se pregăteau să comemoreze, iar preşedintele nou ales a spus că evenimentele din 4 iunie 1989 nu vor fi niciodată uitate, ceea ce riscă să sporească şi mai mult aversiunea Beijinului faţă de conducerea de la Taipei, relatează Reuters şi AFP.

Tancurile chinezeşti au intrat în piaţă înainte de zorii zilei de 4 iunie 1989, pentru a pune capăt unor săptămâni de demonstraţii pro-democraţie ale studenţilor şi muncitorilor. Imaginile arătate la televiziune ale unui chinez singur, îmbrăcat într-o cămaşă albă, care stătea în faţa unei coloane de tancuri, s-au răspândit în întreaga lume şi au devenit imaginea emblematică a demonstraţiilor.

La zeci de ani de la represiunea militară, activiştii pentru drepturile omului spun că obiectivele iniţiale ale demonstranţilor, inclusiv o presă liberă şi libertatea de exprimare, rămân îndepărtate, iar ziua de 4 iunie este încă un subiect tabu în China.

Partidul Comunist aflat la putere nu a făcut niciodată public un bilanţ al morţilor, dar grupurile de apărare a drepturilor şi martorii spun că cifra ar putea fi de ordinul miilor.

Subiectul este deosebit de sensibil pentru liderii comunişti chinezi, iar orice menţiune a represiunii este strict cenzurată în ţară. Mulţi tineri chinezi de astăzi nu cunosc această parte a istoriei chineze din cauza acestei cenzuri.

Piață izolată și securitate sporită la Beijing

La Beijing, site-ul oficial al Turnului Tiananmen, care domină piaţa, a postat un anunţ potrivit căruia va fi închis în ziua de 4 iunie.

De asemenea, intervalele orare pentru vizitele în Piaţa Tiananmen nu erau disponibile pentru 4 iunie pe mini-aplicaţia oficială WeChat a acesteia.

Bulevardul Changan, drumul care mărgineşte piaţa, a fost închis pentru pietoni şi biciclişti luni seara, potrivit unui martor ocular.

Grupuri mici de voluntari pentru „menţinerea stabilităţii” – pensionari cu brăţări roşii – patrulează de săptămâna trecută în cartierele din centrul Beijingului.

Gărzi au fost, de asemenea, amplasate pe podurile pietonale, o practică obişnuită în perioadele sensibile din punct de vedere politic.

Pe platformele sociale chinezeşti, inclusiv WeChat şi Douyin, utilizatorii nu au putut să-şi schimbe fotografiile de profil, potrivit postărilor online şi testelor Reuters. În trecut, unii utilizatori online şi-au schimbat numele şi fotografiile de profil pentru a include imagini simbolice, cum ar fi lumânări, în jurul datei de 4 iunie.

„Au trecut 35 de ani, iar autorităţile rămân tăcute. Tot ceea ce se poate vedea pe internet este ‘O istorie concisă a Partidului Comunist Chinez’, care spune că un incident tragic a fost cauzat de mişcarea studenţească din 1989”, au scris Mamele din Tiananmen, un grup de peste 100 de supravieţuitori şi familii ale victimelor represiunii din Tiananmen. „Nu putem accepta sau tolera astfel de declaraţii care ignoră faptele”, a transmis grupul.

Strictețe și la Hong Kong

În Hong Kong-ul condus de China, agenţii de poliţie au înăsprit securitatea în jurul parcului Victoria din centrul oraşului, unde înainte de intrarea în vigoare în ultimii ani a unor noi legi mai dure privind securitatea naţională aveau loc anual mari priveghiuri cu lumânări de 4 iunie.

Artistul Sanmu Chen a fost luat luni seara de poliţie în timp ce încerca să facă un spectacol de mimă lângă o dubă a poliţiei. Chen a fost eliberat ulterior.

Marţea trecută, poliţia din Hong Kong a arestat şase persoane pentru răzvrătire, în temeiul noii legi privind securitatea naţională, adoptată anul acesta, după ce, potrivit presei, ar fi făcut postări online legate de 4 iunie. De atunci, alte două persoane au fost arestate.

„Există în continuare forţe care încearcă să submineze stabilitatea şi securitatea Hong Kong-ului”, a declarat marţi liderul din Hong Kong, John Lee, în faţa reporterilor, fără a menţiona în mod special ziua de 4 iunie. De asemenea, el a menţionat necesitatea de a fi „în gardă tot timpul împotriva tentativelor de a provoca probleme”.

Pentru o lungă perioadă de timp, Hong Kong a fost singurul loc din China unde comemorarea masacrului din 4 iunie 1989 a fost tolerată.

Noul președinte al Taiwanului: „Amintirea nu va dispărea”

Represiunea guvernului chinez în Piaţa Tiananmen din Beijing nu va dispărea „în torentul istoriei”, a declarat marţi noul preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, pentru a marca cea de-a 35-a aniversare a evenimentului. „Amintirile zilei de 4 iunie nu vor dispărea în torentul istoriei şi vom continua să facem eforturi pentru a păstra vie această memorie istorică”, pentru „toţi cei care sunt ataşaţi de democraţia chineză”, a scris Lai pe Facebook.

Lai, care a fost învestit luna trecută în funcţia de preşedinte al insulei democratice pe care China o revendică ca fiind a sa, a adăugat că Taiwanul va „răspunde la autoritarism cu libertate”.

Taiwanul este singura parte a lumii vorbitoare de limbă chineză în care ziua de 4 iunie poate fi amintită în mod deschis, un eveniment de comemorare fiind planificat la Taipei, capitala ţării, la memorialul Chiang Kai-shek. Alte evenimente sunt planificate în ţări precum Marea Britanie, Canada şi Statele Unite.

„Pentru că ne aminteşte că democraţia şi libertatea nu sunt uşor de obţinut, trebuie (…) să răspundem la autocraţie cu libertate şi să înfruntăm cu curaj ascensiunea autoritarismului”, a adăugat liderul taiwanez.

Beijingul l-a acuzat pe preşedintele Lai Ching-te că împinge insula spre „război”, catalogându-l drept un „separatist periculos”, şi a organizat manevre militare de amploare în jurul Taiwanului în luna mai.

Partidul Democrat Progresist al dlui Lai apără suveranitatea Taiwanului, care are propriul guvern, armată şi monedă. „O ţară cu adevărat respectabilă este una în care oamenii se exprimă”, a scris Lai în postarea sa de marţi. „Orice regim trebuie să se confrunte cu vocea poporului, în special cu cea a tinerei generaţii, deoarece schimbarea socială depinde adesea de opinii diverse”, a adăugat liderul taiwanez. „În viitor, vom continua să ne unim toate forţele pentru a consolida democraţia în Taiwan şi vom colabora cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori pentru a construi o lume mai bună”, a promis el.

În 1989, Beijingul a susţinut că a pus capăt „revoltelor contrarevoluţionare” în ceea ce a fost văzut în afara ţării ca un masacru de oameni nevinovaţi, inclusiv mulţi studenţi. Întrebat luni despre cei 35 de ani care se împlinesc de la evenimente, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că Beijingul a ajuns „de mult timp la o concluzie clară în ceea ce priveşte tulburările politice de la sfârşitul anilor 1980”.

Ministrul de externe al Australiei, Penny Wong, a subliniat „forţa brutală” folosită împotriva studenţilor protestatari în urmă cu 35 de ani şi a declarat că ţara sa rămâne îngrijorată de restricţiile actuale ale Chinei privind drepturile individuale. „Facem apel la China să înceteze suprimarea libertăţilor de exprimare, de întrunire, a mass-media şi a societăţii civile şi să îi elibereze pe cei reţinuţi pentru că şi-au exprimat în mod paşnic opiniile politice”, a spus Wong într-o declaraţie.