Va lega două țări, iar călătoria va dura doar 10 minute
Sub apele reci ale Mării Baltice, între Danemarca și Germania, prinde contur un proiect de infrastructură fără precedent în lume. Este vorba despre tunelul Fehmarnbelt, care va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume, cu o lungime de 18 kilometri. Este, de asemenea, o realizare inginerească remarcabilă, segmentele tunelului fiind plasate pe fundul mării și apoi îmbinate între ele, potrivit BBC.
Principalul șantier al proiectului este situat la intrarea nordică a tunelului, pe coasta insulei Lolland, în sud-estul Danemarcei.
Facilitatea se întinde pe mai mult de 500 de hectare și include un port și o fabrică unde sunt produse secțiunile tunelului, numite „elemente”.
O realizare inginerească fără precedent
„Este o facilitate uriașă aici”, spune Henrik Vincentsen, directorul executiv al Femern, compania daneză de stat care construiește tunelul.
Pentru a realiza fiecare element de 217 metri lungime și 42 metri lățime, oțelul armat este turnat cu beton.
Majoritatea tunelurilor subacvatice – inclusiv Tunelul Canalului Mânecii de 50 km, dintre Marea Britanie și Franța – sunt săpate prin stânca de sub fundul mării. Aici, însă, 90 de elemente individuale vor fi unite, bucată cu bucată, ca niște cărămizi Lego.
„Stabilim noi recorduri cu acest proiect”, spune Vincentsen. „Tuneluri imersate s-au mai construit, dar niciodată la această scară.”
Cu un cost estimat la aproximativ 7,4 miliarde de euro, proiectul este finanțat în principal de Danemarca, cu 1,3 miliarde de euro din partea Comisiei Europene.
Este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din regiune și face parte dintr-un plan mai amplu al UE de a consolida legăturile de transport pe continent și de a reduce zborurile.
Odată finalizat, călătoria între Rødbyhavn, în sudul Danemarcei, și Puttgarten, în nordul Germaniei, va dura doar 10 minute cu mașina sau 7 minute cu trenul, înlocuind o traversare cu feribotul de 45 de minute.
Noul traseu feroviar va reduce la jumătate și timpul de călătorie între Copenhaga și Hamburg, de la 5 la 2,5 ore, oferind o scurtătură „verde” pentru marfă și pasageri.
„Nu doar că leagă Danemarca de Germania, ci și Scandinavia de Europa Centrală”, afirmă Vincentsen. „Toată lumea are de câștigat. Iar călătorind cu 160 km mai puțin, vei reduce și emisiile de carbon și impactul transportului”.
Impact economic și ecologic major
Danemarca și Germania au semnat acordul de construcție în 2008, dar proiectul a fost întârziat de opoziția operatorilor de feribot și a unor grupuri de conservare germane preocupate de impactul ecologic. În 2020, un tribunal federal german a respins contestațiile, permițând continuarea lucrărilor.
Când tunelul va fi deschis în 2029, se estimează că peste 100 de trenuri și 12.000 de mașini îl vor traversa zilnic. Taxele de trecere vor rambursa creditele de stat contractate pentru construcție, proces care va dura circa patru decenii.
Se speră că investiția va stimula locurile de muncă, afacerile și turismul în Lolland, o regiune mai săracă a Danemarcei.
„Localnicii de aici au așteptat acest proiect mulți ani”, spune Anders Gert Wede, managerul șantierului. „Așteaptă cu nerăbdare ca afacerile să vină în zonă.”
