Un pesticid din anii 80 cauzează una dintre cele mai răspândite boli de astăzi

În anul 1982, cercetătorii au descoperit legătura dintre un drog puternic MPTP, care ducea ulterior la dezvoltarea bolii Parkinson. Puțin mai târziu s-a descoperit că acest drog MPTP s-a dovedit a fi similar din punct de vedere chimic cu paraquat, un erbicid utilizat pe scară largă care, timp de decenii, a fost pulverizat în fermele din Statele Unite și Europa. De aici vine și concluzia cercetătorilor: boala Parkinson este dezvoltată din cauza unei erori umane, iar în Europa și SUA avem parte de o ”epidemie tăcută” a oamenilor care s-au îmbolnăvit după ani de zile de ingerat acest erbicid.

În vara anului 1982, șapte consumatori de heroină au fost internați într-un spital din California, paralizați și muți. Aveau în jur de 20 de ani, erau sănătoși – până când un drog sintetic pe care îl fabricaseră în laboratoare improvizate i-a lăsat înghețați în propriile corpuri. Medicii au descoperit rapid cauza: MPTP, un contaminant neurotoxic care a distrus o parte mică, dar esențială a creierului, substantia nigra, care controlează mișcarea.

Pacienții au dezvoltat simptome ale bolii Parkinson în stadiu avansat, aproape peste noapte.

Cazurile au șocat neurologii. Până atunci, se credea că Parkinson este o boală a îmbătrânirii, cu origini lente și misterioase. Dar iată dovada că o singură substanță chimică poate reproduce același rezultat devastator. Și încă și mai tulburător: MPTP s-a dovedit a fi similar din punct de vedere chimic cu paraquat, un erbicid utilizat pe scară largă care, timp de decenii, a fost pulverizat în fermele din Statele Unite și Europa.

Crearea unei boli provocate de om

Astăzi, la 58 de ani, Bloem conduce o clinică recunoscută la nivel mondial și o echipă de cercetare de la baza sa de la Centrul Medical al Universității Radboud din Nijmegen, un oraș medieval olandez din apropierea graniței cu Germania. Acesta tratează sute de pacienți în fiecare an, în timp ce echipa realizează studii de pionierat privind diagnosticarea precoce și prevenire.

Activitatea sa acoperă atât îngrijirea, cât și cauza – de la promovarea mișcării și a tratamentului personalizat până la tragerea unui semnal de alarmă cu privire la ceea ce ar putea declanșa boala în primul rând. Pe lângă concentrarea sa asupra exercițiilor fizice și a prevenirii, a devenit una dintre cele mai directe voci în ceea ce privește factorii de mediu ai bolii Parkinson – și ceea ce el consideră a fi un eșec tot mai mare în confruntarea cu impactul lor pe termen lung asupra creierului uman.

„Parkinson este o boală provocată de om”, spune el. „Iar tragedia este că nici măcar nu încercăm să o prevenim”.

O afecțiune rară care se răspândește ca focul

În 1817, când chirurgul englez James Parkinson a descris pentru prima dată „paralizia tremurătoare”, aceasta era considerată o curiozitate medicală – o afecțiune rară a bărbaților în vârstă. Două secole mai târziu, boala Parkinson a crescut de peste două ori la nivel mondial în ultimii 20 de ani și se estimează că se va dubla din nou în următorii 20 de ani. Este în prezent una dintre afecțiunile neurologice cu cea mai rapidă creștere din lume, devansând accidentul vascular cerebral și scleroza multiplă. Boala cauzează moartea progresivă a neuronilor producători de dopamină și le lipsește treptat oamenilor de mișcare, vorbire și, în cele din urmă, de cunoaștere. Nu există niciun tratament.

Vârsta și predispoziția genetică joacă un rol. Însă Bloem și comunitatea neurologică în general susțin că acești doi factori nu pot explica singuri creșterea abruptă a numărului de cazuri. Într-o lucrare din 2024, scrisă împreună cu neurologul american Ray Dorsey, Bloem a scris că Parkinson este „predominant o boală de mediu” – o afecțiune determinată mai puțin de genetică și mai mult de expunerea prelungită la substanțe toxice precum poluarea aerului.

O substanță chimică la care Europa nu poate renunța

Dintre substanțele chimice încă utilizate, niciuna nu a atras mai multă atenție – sau nu a supraviețuit mai multor bătălii în instanță – decât glifosatul.

Acesta este cel mai utilizat erbicid de pe planetă. Puteți găsi urme ale acestuia pe terenurile agricole, în păduri, în râuri, în picăturile de ploaie și chiar în coronamentul copacilor din adâncurile rezervațiilor naturale din Europa. Se găsește în praful de uz casnic, în hrana pentru animale, în produsele din supermarketuri. Într-un studiu realizat în SUA, a fost găsit în 80 % din probele de urină prelevate de la populație.

De ani de zile, glifosatul, vândut sub marca Roundup, se află în centrul unei furtuni juridice și normative internaționale. În Statele Unite, Bayer – care a achiziționat Monsanto, producătorul inițial al Roundup – a plătit peste 10 miliarde de dolari pentru a soluționa procesele care leagă glifosatul de limfomul non-Hodgkin.

Controversele din jurul Glifosat

Conglomeratul farmaceutic și agricol Bayer a declarat că ar putea înceta să producă cel mai popular din lume, cu excepția cazului în care obține protecție judiciară împotriva proceselor care acuză erbicidul că provoacă cancer. O astfel de decizie a celor de la Bayer ar provoca o criză uriașă în agricultură și pe cale de consecință va duce la penurie de alimente și foamete.

Roundup a generat de-a lungul timpului vânzări de zeci de miliarde de dolari pentru Bayer și Monsanto, gigantul biotehnologiei de semințe și dezvoltatorul produsului Roundup pe care Bayer l-a achiziționat în 2018. Bayer produce în prezent aproximativ 40 % din producția mondială de glifosat, pe care fermierii îl pulverizează pe câmpuri pentru a opri buruienile care amenință culturile.

Ce este glifosatul?

Glifosatul a fost introdus de Monsanto în 1974. Compania chimică americană a amestecat compusul organic de fosfor cu alte substanțe și a vândut pesticidul sub numele Roundup.

Glifosatul este cunoscut și sub numele de erbicid total, deoarece determină moartea plantelor.

Controverse ce duc la anunțul gigantului Bayer

În ultimul deceniu, erbicidul a adus, de asemenea, Bayer un val de litigii, presând prețul acțiunilor sale și costând aproximativ 10 miliarde de dolari în despăgubiri pentru reclamanți. La începutul lunii martie, Bayer a anunțat fermierii, furnizorii și comercianții cu amănuntul că ar putea opri vânzarea Roundup, ceea ce ar lăsa fermierii dependenți de glifosatul importat din China.

„Suntem destul de aproape de capătul drumului”, a declarat Bill Anderson, directorul executiv al Bayer, într-un interviu. „Vorbim de luni, nu de ani”.

Pentru mulți fermieri, agricultura fără Roundup este ca și cum ai juca baseball fără mănușă. Mai mult de 90% din culturile de soia, porumb și bumbac plantate în SUA sunt modificate genetic pentru a rezista la erbicidul pe bază de glifosat, potrivit Departamentului Agriculturii.

Fermierii americani aplică anual pe câmpurile lor aproape 300 de milioane de kilograme de glifosat, ingredientul principal din Roundup, potrivit datelor furnizate de U.S. Geological Survey.

Și UE a făcut o excepție pentru acest erbicid. UE a prelungit folosirea erbicidului cu încă 10 ani.

Afirmațiile conform cărora glifosatul cauzează cancer au afectat Bayer de la achiziționarea Monsanto, care a comercializat glifosatul sub marca Roundup încă din anii 1970 și a revoluționat ulterior agricultura cu semințe modificate genetic pentru a tolera erbicidul. Aproximativ 67 000 de cazuri în care se susține că acesta a provocat cancerul reclamanților sunt în curs de soluționare, iar compania a pus deoparte până în prezent 16 miliarde de dolari pentru despăgubiri.

Bayer susține că Roundup este sigur, citând analizele Agenției pentru Protecția Mediului și ale altor autorități de reglementare.

Renunțarea la Roundup ar putea veni cu propriile costuri. Joel Jackson, analist la BMO Capital Markets, a declarat că această măsură ar putea reduce valoarea tehnologiei semințelor pe care Bayer o licențiază altor companii, deoarece Bayer a avut probleme în obținerea aprobării de reglementare pentru un alt erbicid, dicamba, care este eficient în distrugerea buruienilor rezistente la glifosat.

Fermierii americani ar apela probabil la versiuni generice fabricate în Asia, a declarat Jackson. Unii ar putea trece la alte erbicide, potențial mai dăunătoare.

De la preluarea funcției de director general al Bayer în 2023, Anderson a declarat că unul dintre obiectivele sale este de a ține sub control litigiul privind glifosatul până în 2026. El a declarat că, în unii ani, cheltuielile cu litigiile legate de Roundup eclipsează bugetul Bayer pentru cercetare și dezvoltare în agricultură.

La o conferință agricolă desfășurată în luna martie la Denver, Bayer a montat un raion de magazin alimentar plin cu pâine falsă, căpșuni, portocale și unt de arahide. Buruieni întinse au ieșit din spatele raionului, cu pancarte pe care scria „Protejați culturile” și pungi pentru participanți pe care scria „Păstrați alimentele la prețuri accesibile”, conținând fișe informative despre glifosat.

Un grup sprijinit de Bayer, format și din alte companii și grupuri comerciale agricole, a răspândit mesaje similare în anunțuri din ziare, pe panourile publicitare de pe autostrăzile. În ultimul an, compania a cheltuit milioane de dolari pentru a face lobby pe lângă legislatorii.