un nou studiu oferă perspective surprinzătoare despre oamenii care cred că au fost iertați de Dumnezeu

Un studiu recent arată că persoanele care cred că au fost deja iertate de Dumnezeu tind să se ierte mai ușor pe ele însele, ceea ce le poate face mai puțin înclinate să își ceară scuze. Totuși, acest sentiment de iertare divină poate avea și un efect pozitiv indirect, stimulând recunoștința și umilința, ceea ce duce, în unele cazuri, la scuze mai autentice, potrivit IFL Science.

Cercetările anterioare au indicat că percepția iertării divine este corelată cu o stare generală de bine, încredere în sine, o mai bună reglare emoțională și o reducere a simptomelor asociate tulburărilor psihice. Cu toate acestea, influența acestei convingeri asupra relațiilor interpersonale a fost mai puțin studiată.

Această lacună i-a determinat pe Justin M. Ludwig, doctorand la Universitatea din Pittsburgh, și echipa sa să analizeze impactul experiențelor spirituale asupra interacțiunilor sociale, în special în contextul conflictelor.

Două studii privind legătura dintre iertarea divină și cererea de scuze

Pentru a înțelege mai bine această relație, cercetătorii au desfășurat două experimente.

Primul studiu a inclus 435 de participanți de religie creștină, iudaică și musulmană, care au fost invitați să își amintească un episod în care au rănit pe cineva, dar nu au rezolvat conflictul. Aceștia au completat chestionare despre nivelul lor de auto-iertare și convingerea că Dumnezeu i-a iertat, apoi au indicat cât de dispuși sunt să își ceară scuze și au redactat e-mailuri de scuze. Un grup independent a evaluat autenticitatea și sinceritatea acestor mesaje, fără a cunoaște răspunsurile participanților.

Al doilea studiu a inclus 531 de participanți, împărțiți în trei grupuri. Un grup a fost rugat să își imagineze că Dumnezeu i-a iertat, un al doilea să se gândească că nu a fost iertat, iar al treilea nu a primit nicio instrucțiune legată de iertarea divină. Ulterior, toți au completat chestionare despre auto-iertare, recunoștință și umilință, apoi au evaluat cât de dispuși sunt să își ceară scuze și au redactat mesaje către victime.

Rezultatele: între inhibarea scuzelor și stimularea recunoștinței

În ambele studii, participanții care credeau că au fost iertați de Dumnezeu au manifestat niveluri mai ridicate de auto-iertare. Totodată, această auto-iertare a redus probabilitatea ca aceștia să își ceară iertare, iar e-mailurile lor au fost percepute ca fiind mai puțin sincere.

„Așa cum am anticipat, am descoperit că percepția iertării divine favorizează auto-iertarea, care, la rândul său, are o legătură negativă cu comportamentul de scuzare”, explică autorii studiului.

Totuși, cel de-al doilea experiment a evidențiat și un efect contrar: iertarea divină a amplificat sentimentele de recunoștință și umilință, determinând unii participanți să își ceară scuze într-un mod mai autentic. Astfel, iertarea divină pare să genereze două reacții opuse: pe de o parte, crește auto-iertarea, ceea ce reduce nevoia de a-și cere scuze; pe de altă parte, stimulează recunoștința și umilința, favorizând scuzele sincere.

Limitările studiului și implicațiile sale

Cercetătorii subliniază că studiul are anumite limitări: primul experiment a fost corelațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate între iertarea divină și tendința de a-și cere scuze. De asemenea, participanții și-au raportat propriile greșeli, care au variat ca natură și gravitate. În plus, studiul s-a axat doar pe religii monoteiste vestice, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la alte culturi și sisteme de credințe.

Chiar și așa, aceste descoperiri oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care convingerile religioase influențează responsabilitatea personală și dinamica interacțiunilor sociale.