Ucraina ar putea folosi rachete Taurus pentru a ținti Crimeea și podul Kerch

Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a sugerat că rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune, dacă ar fi livrate Ucrainei, ar putea fi utilizate pentru a ținti infrastructura militară strategică rusă din Crimeea ocupată, inclusiv Podul Kerch, scrie kyivindependent.com.

Podul din Crimeea (Kerch), lung de 19 kilometri (12 mile), construit în urma ocupării ilegale a Crimeei de către Rusia în 2014 și finalizat în 2018, servește drept rută de aprovizionare vitală pentru forțele ruse.Podul a fost atacat de Ucraina de mai multe ori, suferind daune importante în loviturile din octombrie 2022 și iulie 2023.

Într-un interviu acordat lui Caren Miosga de la ARD , Merz a subliniat necesitatea de a sprijini Ucraina să treacă de la o poziție reactivă la una proactivă pe câmpul de luptă, afirmând că Kievul trebuie să fie echipat pentru a „modela evenimentele” și „a devansa situația”.

„Dacă lucrurile continuă așa cum sunt, dacă, de exemplu, cea mai importantă legătură terestră dintre Rusia și Crimeea este distrusă sau dacă se întâmplă ceva chiar în Crimeea, unde se află cea mai mare parte a logisticii militare ruse, atunci aceasta ar fi o oportunitate de a readuce în sfârșit această țară în situația strategică”, a spus Merz.

În timp ce cancelarul demisionar Olaf Scholz a blocat în mod repetat livrarea de rachete Taurus din cauza îngrijorărilor sale cu privire la escaladare, Merz a criticat de mult această poziție.

Având în vedere că Merz este pe punctul de a prelua funcția în urma victoriei în alegeri a creștin-democraților săi, decizia de a furniza rachete Taurus ar putea reveni în curând pe agenda politică. Rămâne incert dacă viitorii săi parteneri de coaliție din partea social-democraților vor susține această măsură.

Merz a precizat, de asemenea, că nu a solicitat implicarea directă a Germaniei în război, ci mai degrabă înarmarea Ucrainei cu capacitatea de a lua inițiativa.

Politicianul german și-a exprimat anterior sprijinul pentru furnizarea de rachete Taurus Ucrainei, subliniind că un astfel de pas trebuie să fie coordonat cu aliații europeni.

„Partenerii noștri europeni furnizează deja rachete de croazieră”, a reiterat el la 13 aprilie, citând eforturile britanice, franceze și americane.„Dacă este coordonată, atunci Germania ar trebui să participe la ea”.

Ucraina a primit deja ATACMS furnizate de SUA, precum și rachete de croazieră SCALP/Storm Shadow de la Franța și Regatul Unit

Atât Washingtonul, cât și Londra au permis Kievului să utilizeze aceste sisteme pentru a lovi ținte din teritoriul ocupat de Rusia, inclusiv Crimeea.

Administrația Biden anterioară și Regatul Unit au permis, de asemenea, atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte militare de pe teritoriul Rusiei la sfârșitul anului 2024, și anume în regiunile ruse de frontieră Kursk și Briansk. Președintele în exercițiu al SUA, Donald Trump, a criticat această măsură.

În interviu, Merz a condamnat un atac rusesc asupra orașului ucrainean Sumy la 13 aprilie, care a ucis cel puțin 34 de civili și a rănit peste 100, numindu-l „o crimă de război gravă, deliberată și intenționată”.

„Și le spun tuturor celor din Germania care îi cer naiv lui (președintele rus Vladimir) Putin să vină la masa negocierilor – acesta este răspunsul”, a spus el. „Asta le face Putin celor care vorbesc cu el despre o încetare a focului”.

Merz a avertizat că Moscova

Merz a avertizat că Moscova interpretează apelurile la pace drept un semn de slăbiciune.

„În mod evident, el interpretează dorința noastră de a discuta nu ca o ofertă serioasă de a facilita pacea, ci ca o slăbiciune”, a spus el, referindu-se la vizita premierului ungar Viktor Orban la Moscova anul trecut, care a fost urmată câteva zile mai târziu de un atac cu rachete asupra unui spital de copii din Kiev.

Izolarea diplomatică occidentală impusă lui Putin după izbucnirea războiului la scară largă pare să se destrame, deoarece Trump a reluat contactele diplomatice directe cu Moscova în încercarea de a negocia o încetare a focului.

Aceste eforturi au eșuat în mare măsură, deoarece Kremlinul a respins propunerea Washingtonului și a Kievului pentru un armistițiu complet de 30 de zile și a continuat atacurile mortale împotriva orașelor și infrastructurii ucrainene, în ciuda unei încetări parțiale a focului convenite la 25 martie.