Totul a pornit de la celebra șuviță de păr

O analiză genetică a unei șuvițe autentificate din părul lui Ludwig van Beethoven a dezvăluit, la aproape 200 de ani de la moartea compozitorului, că acesta ar fi suferit de o infecție cu hepatita B, agravată de consumul de alcool, ceea ce a contribuit la decesul său prematur. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o nepotrivire genetică în linia sa paternă, sugerând un eveniment de paternitate extraconjugală în istoria familiei. Totuși, cauza pierderii auzului și a problemelor gastrointestinale rămâne un mister.

Într-o zi furtunoasă de luni, în martie 1827, compozitorul german Ludwig van Beethoven s-a stins din viață după o lungă suferință. Imobilizat la pat încă din Crăciunul precedent, Beethoven suferea de icter, avea membrele și abdomenul umflate, iar fiecare respirație era o luptă. După moartea sa, apropiații au început să sorteze bunurile personale ale compozitorului și au descoperit un document scris cu 25 de ani înainte – un testament în care Beethoven își ruga frații să facă publice detalii despre starea lui de sănătate.

Astăzi, este bine cunoscut faptul că unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii era practic surd la vârsta de 40 de ani. Beethoven a dorit ca această tragedie personală să fie înțeleasă nu doar din punct de vedere uman, ci și medical.

Deși compozitorul a trăit mai mult decât propriul medic cu aproape două decenii, aproape 200 de ani mai târziu, o echipă de cercetători i-a îndeplinit dorința într-un mod pe care nu l-ar fi putut anticipa: analizând ADN-ul din mostre autentificate de păr.

„Scopul nostru principal a fost să înțelegem problemele de sănătate ale lui Beethoven, în special pierderea progresivă a auzului, care a început în jurul vârstei de 20-30 de ani și l-a făcut complet surd până în 1818”, a explicat biochimistul Johannes Krause de la Institutul Max Planck pentru Antropologia Evoluționară din Germania, într-o declarație din 2023, când au fost dezvăluite rezultatele cercetării, potrivit Science Alert.

Cauzele bolilor lui Beethoven, un mister

Motivul pierderii auzului rămâne necunoscut, nici măcar medicul său personal, Johann Adam Schmidt, nereușind să-l identifice. Ceea ce a început ca un simplu tinitus s-a transformat într-o sensibilitate extremă la zgomote puternice, iar în cele din urmă, Beethoven și-a pierdut complet auzul în registrul înalt, punând capăt carierei sale de interpret. Pentru un muzician, această situație este o ironie tragică. Într-o scrisoare către frații săi, Beethoven mărturisea că era „iremediabil afectat”, până la punctul de a contempla suicidul.

Pe lângă pierderea auzului, compozitorul a suferit întreaga sa viață de dureri abdominale severe și episoade cronice de diaree, simptome care au apărut încă de la vârsta de 22 de ani. Cu șase ani înainte de moartea sa, Beethoven a prezentat primele semne de boală hepatică, o afecțiune care este considerată responsabilă, cel puțin parțial, pentru decesul său la vârsta relativ tânără de 56 de ani.

În 2007, o investigație criminalistică asupra unei șuvițe de păr presupusă a fi a compozitorului sugera că otrăvirea cu plumb ar fi accelerat moartea sa. Însă acest nou studiu, publicat în martie 2023, infirmă teoria: șuvița analizată nu aparținea lui Beethoven, ci unei femei necunoscute.

Mai important, analizele asupra altor mostre, confirmate ca fiind autentice, arată că moartea compozitorului a fost, cel mai probabil, cauzată de o infecție cu hepatita B, agravată de consumul de alcool și alți factori de risc pentru boala hepatică. În ciuda acestui progres, cercetătorii nu au putut identifica o cauză definitivă pentru pierderea auzului sau problemele gastrointestinale ale lui Beethoven.

Secretul pe linia paternității

Un detaliu surprinzător a ieșit la iveală în urma analizelor genetice: o nepotrivire între cromozomul Y al lui Beethoven și cel al descendenților moderni din linia sa paternă. „Această descoperire sugerează un eveniment de paternitate extraconjugală în linia paternă între conceperea lui Hendrik van Beethoven, în Kampenhout, Belgia, în jurul anului 1572, și conceperea lui Ludwig van Beethoven, șapte generații mai târziu, în 1770, la Bonn, Germania,” a declarat Tristan Begg, antropolog biologic de la Universitatea Cambridge.

Beethoven nu ar fi putut niciodată să-și imagineze secretele care aveau să fie dezvăluite la aproape două secole după ce prietenii și apropiații i-au tăiat șuvițele de păr într-o noapte sumbră de luni, în martie 1827.