Stomatologi din România, în centrul unul scandal-monstru, în Belgia: Cifre oficiale îngrijorătoare

Unul din șase noi dentiști din Belgia a obținut diploma în România, lucru revoltător pentru sistemul de Sănătate din Belgia. Mai mult, cifrele sunt îngrijorătoare cu cât, deși diplomele sunt emise de statul român, cei mai mulți dentiști practicanți sunt de naționalitate tunisiană. Conducerea asociației stomatologilor din Flandra acuză România că ar da aceste diplome pe bani.

Nu mai puțin de 44% dintre noii dentiști care au solicitat anul trecut un număr Riziv și-au obținut diploma în străinătate. „Astfel, unul din șase dentiști noi are diplomă românească. Mai mult, unul din 10 este tunisian, dar niciunul nu are diplomă tunisiană”, a declarat deputatul Frieda Gijbels (N-VA).

Unul din 10 noi dentiști din Belgia este tunisian cu diplomă românească

Faptul că, din numărul de noi dentiști, un grup mare provine din străinătate a fost deja evident vara trecută, când Frieda Gijbels – deputat N-VA – a cerut cifre în acest sens de la ministrul federal al sănătății, Frank Vandenbroucke (Vooruit). Între timp, ea are și cifrele din 2023, iar acestea sunt și mai grăitoare: „Am căzut de pe scaun”, spune Frieda Gijbels. „Numărul de dentiști cu diplome străine a crescut și mai mult. În 2021, 70% dintre noii dentiști își obținuseră încă diplomele în Belgia, în 2023 acest procent s-a redus la 56% (202 din 362 de noi dentiști). Asta înseamnă că nu mai puțin de 44% dintre noii dentiști lucrează cu o diplomă străină.”, continuă parlamentarul belgian.

Dintre cele 160 de cereri de acordare a numărului Riziv din partea medicilor dentiști cu diplome străine, 55 au fost eliberate în România. Asta înseamnă una din trei. Gijbels a întrebat nu doar unde au fost eliberate aceste diplome, ci și naționalitatea dentiștilor. Pe primul loc, deși diploma vine din românia, nu sunt românii, ci se află tunisienii: 34 dintre cei 178 de noi dentiști străini care au aplicat în 2023 au naționalitate tunisiană. Dar, lucru remarcabil, niciunul nu și-a obținut diploma în Tunisia. Aceștia îi depășesc cu mult pe români (16 noi dentiști în 2023), la fel ca francezii (23) și olandezii (16).

Vandenbroucke a declarat în august că se va consulta cu România în privința calității diplomelor. Nu e ușor, pentru că în Uniunea Europeană există acorduri de recunoaștere a diplomelor celorlalți. „Cu o diplomă românească ești cam automat recunoscut”, spune Gijbels. „Faptul că nimeni nu a obținut o diplomă în Tunisia este totuși un semnal al unui sistem care a fost pus la punct în mod deliberat.” De altfel, statele sunt cele care recunosc diplomele. Guvernul federal este responsabil pentru numerele Riziv.

Frank Herrebout, președintele Asociației profesionale dentare flamande (VBT), este de mult timp preocupat de acești medici străini. „În România, există cursuri private unde ți se garantează o diplomă, atâta timp cât plătești”, spune el. O diversiune de care profită din ce în ce mai mult tunisienii. Dar, din punct de vedere juridic, este foarte greu să nu recunoști aceste diplome”, potrivit Nieuws Blad. În calitate de naționalist flamand, Gijbels dorește, de asemenea, ca stomatologii străini din Flandra să vorbească olandeză. „Olanda impune un examen de limbă studenților săi străini. Noi nu o facem. Până la urmă, trebuie să poți comunica cu pacientul tău”, a spus Gijbels, care este ea însăși parodontolog.

Planul Belgiei de a limita infuzia de diplome românești

Vandenbroucke vrea să schimbe regulile lingvistice. El are un proiect de lege în acest sens pregătit pentru a fi discutat astăzi (marți) în Comisia pentru sănătate a Camerei Reprezentanților. El dorește să impună ca personalul medical să vorbească „una dintre limbile naționale”

„Nu putem merge dincolo de una dintre limbile naționale din punct de vedere european”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Vandenbroucke. „Constituția nu ne permite să obligăm un furnizor de servicii medicale să folosească o anumită limbă. De asemenea, am cerut Comisiei federale pentru drepturile pacienților un aviz privind problema legată de utilizarea limbilor în periferia flamandă și la Bruxelles.”

Purtătorul de cuvânt mai spune că au avut loc „consultări cu privire la care am cerut ministrului român să monitorizeze îndeaproape calitatea formării”. Și a adăugat: „Dacă există suspiciuni bine întemeiate că un candidat nu îndeplinește condițiile prevăzute de reglementările europene, comunitățile (inclusiv Flandra, n.r.) pot solicita informații suplimentare în țara de formare”.

Tot mai puțini tineri aleg să studieze Stomatologie în Belgia

Între timp, numărul de studenți care doresc să studieze stomatologia în Belgia este limitat. De fapt, guvernul federal stabilește cote în acest sens. „Cu greu poți explica acest acces facil pentru medicii cu diplome străine studenților flamanzi care sunt refuzați deoarece cotele sunt pline”, spune Gijbels. „Sunt în favoarea unor cote care să corespundă cererii și ofertei și să mențină calitatea formării la un nivel ridicat. Dar asupra calității formării stomatologilor străini nu avem niciun control.”

Vandenbroucke subliniază că a crescut cota pentru dentiști în această legislatură, dar Flandra nu a umplut-o. „Din păcate, Flandra a admis mai puțini dentiști la examenul de admitere în ultimii doi ani decât era posibil conform cotei federale”, spune purtătorul său de cuvânt. „Pentru anul universitar 2022-2023, Flandra a clasat favorabil 184 de dentiști la examenul de admitere, când ar fi putut admite 247 de dentiști. Ea a admis astfel 63 de studenți sub așteptări la curs. Pentru anul universitar 2023-2024, Flandra și-a mărit cota de pornire a medicilor dentiști la 218, ceea ce, conform calculelor noastre, este încă 29 de candidați în minus.”

„Aceste cote federale au fost majorate prea târziu, astfel încât Flandra nu a putut lua în considerare acest lucru”, a răspuns Gijbels la această explicație.