Simona Halep și alți sportivi de top în centrul atenției

Simona Halep și alți sportivi de top, precum Iga Swiatek și Jannik Sinner, s-au aflat recent în centrul unor controverse legate de dopaj. Aceste cazuri au ridicat întrebări despre modul în care sunt gestionate cazurile de dopaj și dacă jucătorii sunt tratați diferit, în funcție de statutul lor, scrie Mediafax.

Halep, dublă câștigătoare de Grand Slam, și Tara Moore, jucătoare britanică de dublu, au petrecut perioade îndelungate de timp departe de terenurile de tenis, așteptând ca cazurile lor de dopaj să fie judecate.

Cele două au fost critice la adresa perioadei de timp în care au fost analizate cazurile lor, comparativ cu cele ale lui Sinner și Swiatek, Halep afirmând că există „abordări complet diferite” în procesarea acestor cazuri.

Care sunt cele patru cazuri?

Toți cei patru jucători au susținut că nu au consumat intenționat substanțe interzise. Cazul Tarei Moore este cel mai vechi dintre cele patru, iar aceasta a vorbit despre impactul financiar și emoțional pe care l-a avut asupra sa.

Simona Halep, un nume de referință în tenisul mondial, este printre cele mai cunoscute jucătoare care au testat pozitiv pentru o substanță interzisă, după Maria Sharapova. Halep a criticat public timpul prelungit în care a fost analizat cazul său.

Cazul lui Sinner a dus la acuzații că sportivul italian ar fi beneficiat de un tratament preferențial, acuzații pe care agenția responsabilă de integritatea în tenis (ITIA) le-a respins cu fermitate.

Un panel independent a concluzionat că Sinner nu a fost vinovat și a furnizat o explicație credibilă. Iga Swiatek, câștigătoare de cinci titluri de Grand Slam, a fost suspendată provizoriu după ce a fost testat pozitiv, pierzând trei turnee. Ea a explicat că rezultatul pozitiv a fost cauzat de contaminarea unui medicament pe care îl lua.

De ce au durat mai mult cazurile lui Halep și Moore decât cele ale lui Sinner și Swiatek?

Este destul de frecvent ca astfel de cazuri să dureze câteva luni pentru a fi rezolvate, mai ales când sportivii neagă că au luat intenționat substanțe interzise. În astfel de cazuri, aceștia pot furniza dovezi care să combată sau să reducă impactul testului eșuat, ceea ce duce la investigații suplimentare.

În cazul Simonei Halep, aceasta nu a putut furniza imediat dovezi clare care să explice motivul pentru care a testat pozitiv. Cazul său a fost complex, iar hotărârea inițială a tribunalului s-a întins pe 126 de pagini.

Comitetul Arbitral pentru Sport (CAS) a concluzionat că încălcările antidoping ale Simonei Halep nu au fost intenționate, însă aceasta a fost găsită responsabilă de „unele niveluri de neglijență” în ceea ce privește suplimentele pe care le consuma.

Cazul Tarei Moore a fost și el unul complicat. Jucătoarea a pierdut 600 de locuri în clasamentul mondial și a fost nevoită să câștige bani antrenând în aer liber, pe terenuri publice din SUA. După testul pozitiv, Moore a demonstrat că contaminarea a fost cauzată de carne impregnată cu boldenon, dar procesul a fost lung și costisitor. Tribunalul a respins însă ideea că Moore ar fi acționat cu neglijență.

Cum au decurs cazurile lui Swiatek și Sinner?

În cazul lui Swiatek, suspendarea provizorie a fost acordată pe 12 septembrie, iar aceasta a făcut apel la 22 septembrie. Echipa sa a identificat rapid sursa contaminării – o tabletă de melatonină contaminată cu TMZ în timpul procesului de fabricație. Suspendarea provizorie a fost ridicată pe 4 octombrie, iar Swiatek a acceptat o suspendare de o lună, incluzând perioada de suspendare provizorie.

Sinner, la rândul său, a testat pozitiv pentru clostebol, dar a reușit să furnizeze dovezi rapide că a fost contaminat din greșeală. Avocatul său a depus apeluri imediat, iar suspendările provizorii au fost ridicate rapid.

Diferențele dintre cazuri

Este important de menționat că fiecare caz are propriile sale circumstanțe unice. Swiatek și Sinner au demonstrat rapid sursa contaminării, ceea ce a făcut procesul mai rapid. În schimb, cazurile lui Halep și Moore au fost mult mai complexe, cu dovezi și circumstanțe greu de dovedit.

De asemenea, ITIA susține că nu există diferențe de tratament între jucători și că toate cazurile sunt analizate în mod transparent și echitabil, în funcție de dovezile disponibile. Totuși, cazurile de dopaj din tenis rămân un subiect sensibil, iar modul în care autoritățile gestionează aceste situații continuă să stârnească întrebări.