se distibuie deja ghiduri de supraviețuire

Tot mai multe state europene își avertizează cetățenii să fie pregătiți pentru un posibil conflict. Pe fondul unei percepții tot mai puternice că războiul s-ar putea apropia de granițele lor, guvernele emit ghiduri de supraviețuire, sfaturi pentru constituirea de provizii și organizează exerciții de evacuare. Întrebarea rămâne însă: cât de pregătiți sunt oamenii să ia în serios aceste avertismente?

Mesaje în acest sens au venit în ultima vreme de la UE și NATO – subliniind că se impune o schimbare în mentalitatea populației în ceea ce privește pregătirea pentru război, relatează CNN.

Acesta a fost mesajul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care le-a spus experților în securitate la Bruxelles în decembrie: „Este timpul să trecem la o mentalitate de război”.

Liderii europeni se tem că președintele rus Vladimir Putin, încurajat de câștigurile din Ucraina, ar putea încerca să vizeze și alte teritorii, în timp ce vechiul aliat al Europei, Statele Unite, adoptă o poziție refractară față de menținerea securității europene, ridicând îndoieli asupra măsurii în care ar fi dispus să intervină pentru a apăra o țară NATO invadată.

Acum se pune întrebarea cât de eficiente sunt aceste planuri de urgență și, mai cu seamă, dacă civilii le vor lua realmente în serios.

Comisia Europeană a îndemnat toți cetățenii să depoziteze suficiente alimente și alte provizii esențiale pentru a rezista cel puțin 72 de ore în caz de criză. În îndrumările publicate în martie, comisia a subliniat necesitatea ca Europa să promoveze o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”.

În același timp, țările individuale au început să elaboreze și să transmită propriile îndrumări pentru situații de urgență, inclusiv comflicte militare.

Ghiduri de supraviețuire în caz de criză

În iunie anul trecut, Germania și-a actualizat Directiva-cadru pentru apărare, oferind instrucțiuni cu privire la ce trebuie făcut în cazul izbucnirii unui conflict în Europa. Documentul prevede transformarea completă a vieții de zi cu zi pentru cetățenii germani în caz de război.

Suedia

La rândul ei, Suedia a publicat un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”. Broșura a fost distribuită milioanelor de gospodării în noiembrie, după ce a fost actualizată pentru prima dată în șase pe fondul creșterii percepute a amenințărilor militare.

Acest pliant îi instruiește pe suedezi cu privire la modul vor fi emise avertismentele în caz de război, inclusiv un sistem de alertă exterior despre care se spune că este operațional în majoritatea zonelor. „Mergeți în casă, închideți toate ferestrele și ușile și, dacă este posibil, opriți ventilația. Ascultați radiodifuzorul public suedez Sveriges Radio, canalul P4 pentru mai multe informații”.

Există și îndrumări despre unde să caute adăpost în timpul unui raid aerian, precum pivnițe, garaje și stații de metrou subterane. Dacă un locuitor este prins afară, se recomandă să se culce la pământ, „de preferință într-o groapă mică sau într-un șanț”.

Sfaturi specifice sunt oferite cetățenilor suedezi cu privire la atacurile cu arme nucleare: „adăpostiți-vă așa cum ați face-o în timpul unui raid aerian. Adăposturile de apărare civilă oferă cea mai bună protecție. Nivelurile de radiații vor scădea drastic după câteva zile.”

Ghidul include, de asemenea, sfaturi despre evacuare, cum se oprește o hemoragie, cum poate fi atenuată anxietatea și cum să explice copiilor despre criză și război.

Finlanda

Pentru Finlanda – care are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, cea mai lungă dintre toate statele membre NATO – apărarea suveranității împotriva Moscovei este înrădăcinată în psihicul colectiv.

Țara se pregătește de zeci de ani pentru scenariul unui conflict cu Rusia. Din anii 1950, construirea de adăposturi anti-bombă sub blocuri și clădiri de birouri a fost obligatorie.

Chiar și așa, statul nordic, care a aderat la NATO în 2023, după decenii de nealiniere, a simțit nevoia să intensifice starea de pregătire de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

În urmă cu doi ani, determinat de războiul Rusiei, guvernul finlandez a făcut un bilanț al adăposturilor sale de urgență disponibile, constatând că în total dispune de 50.500 – suficiente pentru a adăposti 4,8 milioane de oameni într-o țară de 5,6 milioane de locuitori.

Ministerul de Interne din Helsinki a emis, de asemenea, noi îndrumări de criză în noiembrie, oferind oamenilor sfaturi despre cum să se pregătească pentru pene lungi de curent, de apă, întreruperi ale telecomunicațiilor, evenimente meteorologice extreme și conflicte militare.

Cum vor primi cetățenii aceste avertismente

În timp ce națiunile și-au actualizat îndrumările de protecție civilă, nu există totuși nicio garanție cu privire la atenția pe cate le-o vor acorda indivizii.

Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la German Marshall Fund, a subliniat pentru CNN că sfaturile trebuie luate în serios de cetățeni. Major a subliniat necesitatea de a fi pregătit nu numai pentru o amenințare militară directă din partea Rusiei, ci și pentru ceea ce ea a numit „zona gri” între război și pace – cuprinzând niveluri mai scăzute de agresiune și război hibrid.

„Linia fină de parcurs este, evident, să creștem pregătirea fără a cădea în alarmism. Vrem ca oamenii să fie conștienți, nu vrem să fie speriați”.

Pentru unele țări, în special pentru cele prinse în sfera de influență a Moscovei, amenințarea din partea Rusiei este tangibilă. Pentru alții însă, aceasta este mai puțin clară.

Cele mai conștiente țări de pericol sunt Finlanda – care a pierdut teritoriu în fața Rusiei în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940 – și țările baltice, care au fost anexate de Uniunea Sovietică între 1940 și 1991 și în care amenințarea Rusiei este încorporată în ceea ce experta a numit „ADN-ul” țărilor.

„Amenințarea existențială, teama de a fi invadați, de a dispărea de pe hartă, este foarte reală în statele baltice. Ele se întreabă de ce alte țări nu pricep”, a spus ea.

„Finlandezii, în toată perioada Războiului Rece, au luat apărarea în serios”, a adăugat Major. „De ce mergem cu toții în Finlanda acum și studiem sistemul lor de buncăre și stocurile lor de medicamente și sistemul lor de rezervă? Ei au învățat din istorie; nimeni nu ne va ajuta. Trebuie să o facem singuri.”

Țările care sunt mai puțin preocupate de amenințarea Rusiei

Ea a enumerat Portugalia, Italia și Regatul Unit printre țările în care amenințarea Rusiei este mai puțin prezentă în conștiința națională. Italia, spune ea, este mai preocupată de amenințarea terorismului și instabilitatea provenită de la statele fragile din apropierea graniței de sud a țării. „Este mult mai aproape de ei. Este o problemă mai mare pentru stabilitatea, prosperitatea, politica internă.”

Marea Britanie continentală a fost invadată ultima dată de o putere străină în 1066, în timp ce multe țări din Europa de Vest au amintiri de invazie după cele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Asta înseamnă că generațiile în viață au mai puțină experiență la care să facă apel, iar civilii săi ar putea fi mai puțin disponibili să țină seama un ghid guvernamental.

„Întrebarea este cum schimbi ADN-ul unei țări, aceasta este întrebarea crucială”, a spus Major.

Eficacitatea unor astfel de planuri de protecție civilă rămâne, de asemenea, neclară. În trecut, au fost chiar ridiculizate în unele țări.

Timp de zeci de ani în perioada Războiului Rece, guvernul britanic a oferit informații oficiale cetățenilor săi pentru a se proteja împotriva amenințării nucleare sovietice.

Cea mai proeminentă sursă de informare publică britanică a fost cunoscută sub numele de campania „Protejați și supraviețuiți”, între 1974 și 1980, care oferea informații despre pericolele nucleare, instrucțiuni de urmat în orele și zilele după un atac nuclear și un plan de supraviețuire.

Campania a devenit subiect de critici pentru că a oferit sfaturi nerealiste și a afișat un fals sentiment de optimism în fața anihilării nucleare. A fost vreme îndelungată satirizată în cultura populară britanică.

Cercetătorul britanic Taras Young, autorul cărții „Războiul nuclear în Marea Britanie”, a declarat pentru CNN cum „Protect and Survive” a fost gândită ca o campanie multimedia în anii 1970, dar nu a fost niciodată făcută publică până când nu a apărut o probabilitate mare de război nuclear.

Young a subliniat sfatul guvernului britanic de a vopsi ferestrele pentru a ajuta la stoparea răspândirii căldurii de la o explozie nucleară ca una dintre sugestiile cele mai hazlii. Civilii au fost instruiți să „acopere ferestrele în interior cu vopsea diluată de culoare deschisă, astfel încât să reflecte o mare parte din căldură, chiar dacă explozia ce ar urma mai degrabă le-ar sparge.

În comparație, Young consideră sfaturile moderne ale Europei – inclusiv îndrumările Regatului Unit privind pregătirea pentru situații de urgență – ca fiind mai realiste, încorporând mai multe aspecte psihologice importante, cum ar fi modul de a face față traumei.