Scrutinul prezidențial, sub lupa instituțiilor europene. AEP a trimis invitații oficiale
Alegerile prezidențiale din România nu vor trece neobservate. O echipă de experți ai OSCE/ODIHR va monitoriza îndeaproape scrutinul din 2025, analizând transparența și corectitudinea procesului electoral.
Reprezentanţii OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) efectuează, în perioada 24 martie – 23 mai, Misiunea Limitată de Observare a alegerilor prezidenţiale 2025 din România (Limited Election Observation Mission).
Potrivit unui comunicat al AEP, transmis luni AGERPRES, conducerea Autorităţii Electorale Permanente, reprezentată de preşedintele interimar, Zsombor Vajda, a avut o întrevedere cu reprezentanţii OSCE/ODIHR, context în care s-a discutat despre demersurile şi activităţile iniţiate de AEP în vederea organizării alegerilor prezidenţiale din acest an „cu profesionalism, transparenţă şi corectitudine, astfel încât scrutinul să se desfăşoare cu respectarea standardelor europene şi internaţionale în domeniu”.
Premierul a aprobat participarea OSCE
Totodată, cu ocazia întrevederii, reprezentanţii OSCE/ODIHR au detaliat calendarul activităţilor Misiunii Limitate de Observare a alegerilor prezidenţiale 2025 din România. Misiunea se desfăşoară la iniţiativa prim-ministrului României, care a aprobat reiterarea invitaţiei ca OSCE/ODIHR să observe alegerile prezidenţiale din luna mai.
La întâlnire a participat, din partea OSCE/ODIHR, o delegaţie condusă de şeful Misiunii, Eoghan Murphy.
Observarea alegerilor de către OSCE/ODIHR este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcţionări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precizează sursa citată.
OSCE/ODIHR efectuează misiuni de observare a alegerilor pentru a evalua măsura în care procesele electorale respectă libertăţile fundamentale şi principiile egalităţii, universalităţii, pluralismului politic, încrederii, transparenţei şi responsabilităţii.
