Românii vor plăti mai mult pentru comenzile online din afara UE. Fraudele masive, motivul pentru care se schimbă regulile

Românii care comandă produse din afara Uniunii Europene – de la haine, accesorii sau electronice, până la piese auto sau gadgeturi ieftine – s-ar putea confrunta curând cu prețuri mai mari, timpi de livrare crescuți și controale mai stricte la vamă pentru colete. Scenariul are la bază faptul că procedurile vamale simplificate din UE, gândite pentru a facilita comerțul, au devenit în ultimii ani o poartă larg deschisă pentru fraudă fiscală.

Un raport publicat recent de Curtea Europeană de Conturi arată că miliarde de euro se pierd anual prin eludarea plății TVA la importuri, iar statele membre nu fac față – aici fiind inclusă și România – să combată tacticile aplicate de platformele de comerț.

„Valoarea bunurilor importate sub aceste regimuri este ridicată, iar riscul de abuzuri prin practici frauduloase este mare. Măsurile existente nu sunt suficiente pentru a preveni și a detecta fraudele cu TVA la importuri atunci când se recurge la proceduri vamale de import simplificate”, avertizează auditorii europeni.

Cum funcționează fraudele de TVA în UE, din partea importatorilor externi. Cum ajung românii să plătească diferența

Raportul „Value added tax on imports: The EU’s financiar interests are insufficiently protected under simplified imports procedures”, publicat de Curtea de Conturi Europeană în martie, arată că cele două mecanisme de fraudă vizate în mod deosebit de cercetători sunt procedura CP42 (care vizează importurile B2B, când bunurile sunt introduse într-un stat UE, dar destinate altuia) și sistemul IOSS, aplicat comenzilor online sub 150 de euro.

Acesta din urmă este folosit frecvent de comercianți din afara Uniunii, inclusiv de pe platforme asiatice, cum sunt Shein, Temu sau AliExpress, pentru livrări către clienți din țările europene, inclusiv România.

Problema este că măsurile de control nu sunt suficient de eficiente

Multe state membre nu verifică dacă bunurile chiar ajung în statul de destinație, iar codurile fiscale folosite pot fi fraudate sau atribuite unor firme-fantomă. În cazul comenzilor online, unele pachete sunt subevaluate intenționat pentru a scăpa de plata TVA.

„Frauda comisă de comercianții care se joacă cu TVA la importuri denaturează concurența pe piața unică și afectează finanțele UE și ale statelor membre”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Mai exact, atâta vreme cât frauda este tolerată sau insuficient controlată, autoritățile vor fi nevoite să înăsprească măsurile generale, aplicabile tuturor. Se discută deja, spun cercetătorii, despre eliminarea facilităților pentru anumite categorii de importuri, verificarea suplimentară a coletelor și suspendarea unor scutiri automate.

Costurile administrative, întârzierile și eventualele taxe suplimentare se vor reflecta, până la urmă, direct în prețul final plătit de consumator.

Totodată, vor fi afectate și firmele românești mici și mijlocii, care importă legal și achită TVA, companiile de acest gen confruntându-se deja cu o concurență neloială din partea comercianților care profită de portițele fiscale.

Lipsa de control și problemele identificate în raport. Câți bani pierde UE din cauza fraudei de TVA

Fraudele cu TVA la importuri nu sunt doar o problemă de optimizare fiscală scăpată de sub control, ci o vulnerabilitate sistemică în arhitectura financiară a pieței unice europene, arată raportul citat de Ziare.com.

Curtea Europeană de Conturi avertizează astfel că regimurile vamale simplificate – concepute inițial pentru a fluidiza comerțul transfrontalier și folosite frecvent în prezent pentru a eluda plata taxelor – cauzează pierderi imense de venituri de partea fiscalității europene.

În 2022, de exemplu, doar regimul CP42, care permite scutirea de TVA la frontieră cu taxare ulterioară în statul de destinație, a fost folosit pentru bunuri în valoare de 148 de miliarde de euro. Iar 90% din acest volum a fost declarat de doar 10% dintre operatorii economici, un indiciu clar al unei concentrări de risc.

În medie, spun auditorii, pierderile estimate depășesc 89 de miliarde de euro anual la nivelul UE, iar o parte semnificativă provine din tranzacții comerciale opace sau frauduloase.