România, expusă tensiunilor comerciale dintre Europa și SUA: ‘Atât autoritățile, cât și mediul de afaceri trebuie să își pună întrebarea: care este Planul B?’
Creşterea preţurilor şi posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piaţa americană, susţine Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România, într-o analiză, arată AGERPRES.
„În contextul actual al relaţiilor comerciale internaţionale, măsurile şi contra-măsurile adoptate de Statele Unite au devenit subiecte de intensă dezbatere şi negociere, atât în raport cu economiile mari, precum UE şi China, dar şi cu vecinii săi direcţi, Canada şi Mexic. Aceste acţiuni par să fie parte dintr-un joc complex de obţinere a unor concesii, dar şi a unor avantaje pe termen lung, în care SUA îşi vede consolidată poziţia pe piaţa globală. A curs multă cerneală pe acest subiect în ultimele două luni, aşa că mi-am propus să ne uităm mai concret ce anume aduce acest context dificil economiei României. Şi impactul e mai complex decât se observă la prima vedere”, scrie Alex Milcev.
Potrivit acestuia, comerţul direct al României cu Statele Unite ale Americii nu este unul semnificativ în condiţiile în care atât importurile, cât şi exporturile de bunuri către SUA sunt limitate.
În acelaşi timp, valoarea schimburilor comerciale ale României intra-UE27, în anul 2024, a fost de 66,7 miliarde de euro la export şi de 90,9 miliarde de euro la import, reprezentând 72% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.
Potrivit datelor INS, exporturile României în SUA au însumat 2,11 miliarde de euro, iar importurile s-au cifrat la 1,2 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de peste 900 milioane euro. SUA sunt al doilea partener comercial non-UE al României, după Marea Britanie, dar abia al 12-lea partener al României per total. Ponderea exporturilor către SUA în balanţa comercială a României este de 2,5%, iar ponderea în total importuri este de 1% în total importurile României (date agregate pentru primele 11 luni din 2024), precizează sursa citată.
România, expusă tensiunilor comerciale dintre Europa și SUA
Totuşi, ţările membre ale Uniunii Europene sunt major expuse acestor tensiuni comerciale dintre Europa şi SUA după instalarea noii administraţii americane la Casa Albă. Prin urmare, influenţe nefaste se pot răsfrânge, şi nu neapărat marginal, şi asupra economiei româneşti, asupra preţurilor bunurilor aduse din sau prin ţările UE şi, foarte posibil, chiar asupra evoluţiei PIB-lui şi a inflaţiei din acest an.
Potrivit analizei, un alt aspect important al acestui război comercial – şi mult mai puţin vizibil publicului larg – este legat de BEPS 2.0, un acord internaţional care vizează impozitarea profitului corporaţiilor. Aproape 130 de ţări s-au angajat să impună o rată minimă de impozitare de 15%. Cu toate acestea, SUA au decis să se retragă din acest acord (deşi l-au iniţiat cu câţiva ani în urmă), invocând un dezavantaj pentru companiile americane. Această decizie a generat tensiuni diplomatice şi economice între SUA şi Uniunea Europeană. În cazul în care directiva BEPS 2.0 nu dispare, SUA au indicat că ar putea impune măsuri punitive, inclusiv impozite masive prin reţinere la sursă pe veniturile din servicii prestate de firme europene clienţilor americani. Aceste venituri, acum scutite în majoritatea cazurilor, ar putea ajunge să fie impozitate şi cu 30%, ceea ce ar putea afecta în mod semnificativ sectorul IT din România, de exemplu, care depinde în mare măsură de piaţa americană. O impozitare bruscă ar putea submina competitivitatea României pe plan internaţional şi ar descuraja investiţii în acest sector. Mai multe operaţiuni, precum call-center-urile, ar putea deveni neprofitabile.
„În concluzie, deşi impactul imediat al măsurilor comerciale dintre SUA şi Europa asupra României poate părea limitat, efectele indirecte pot fi masive. Creşterea preţurilor şi posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piaţa americană. Este crucial ca România să monitorizeze aceste evoluţii şi să se pregătească pentru eventualele schimbări în peisajul comercial internaţional. La fel ca şi comunitatea politică, şi mediul de afaceri trebuie să-şi pună întrebarea: care e Planul B?”, mai scrie Alex Milcev.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
