promisiuni politice ambițioase, dar ce șanse reale avem să-i vedem?

După un an marcat de patru runde electorale și cu încă un scrutin programat în 2025, autoritățile încearcă să avanseze, pe alocuri, cu implementarea PNRR. Însă progresul real este frânat de probleme vechi, nerezolvate, în timp ce experții contestă optimismul oficialilor care promit o absorbție aproape totală a fondurilor europene.

În urma adăugării capitolului REPowerEU, alocarea PNRR era de 28,5 miliarde euro,14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Planul acoperă peste 60 de reforme și 113 investiții și prevede 518 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate.

Reformele și investițiile asumate privesc 6 piloni principali: Tranziția verde, Transformarea digitală, Creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Coeziunea socială și teritorială, Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională și Politici pentru Noua Generație.

Spitalele tot mai puține din PNRR

Realitatea este că multe din spitalele promise prin PNRR riscă să rămână doar la stadiul de promisiuni. În unele cazuri nu au fost începute lucrările, deși ar trebui finalizate în 2026. Din 27, câte au fost prevăzute inițial, doar 24 au semnat contractele cu firmele de construcții, iar la prima renegociere s-a ajuns la 19 spitale, potrivit unor precizări făcute recent de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în Parlament.

Ar urma să rămână, de fapt, doar 13 finanțate din cele 19. Restul de 6 ar putea intra în Programul de Sănătate sau să fie finalizate în baza unui împrumut de la Banca Europeana de Investiții. „Discuțiile cu Comisia Europeana au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziție publica încheiate și munca în șantier începută să poată continua finanțarea din Planul Național de Redresare si Rezilienta. Aceasta negociere este în momentul de față în lucru cu reprezentanții Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni”, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Executivul de la București încearcă să extindă termenul din august 2026 către sfârșitul anului pentru finalizarea proiectelor din zona de sănătate.

„Dar ne angajăm şi cu o anumită obligaţie de a fi funcţionale până sfârşitul anului 2026, şi utilate şi funcţionale”, este condiția pe care și-o asumă premierul Marcel Ciolacu.

Problema pensiilor speciale

România negociază și noi modificări privind pensiile speciale. Plata a 230 de milioane de euro este blocată de către Comisia Europeană pentru ratarea reformei pensiilor speciale, care reprezintă jalonul 215 din PNRR. În acest context, Coaliția a depus o inițiativa care propune ca pensiile magistraților să fie plafonate la 65% din valoarea veniturilor din ultimele 6 luni de activitate. În prezent, valoarea se ridică la 80%. Proiectul crește treptat și vârsta de pensionare pentru magistrații noi la 65 de ani, astfel că această condiție ar urma să se aplice în 2045.

Problema pensiilor speciale este însă reluată, în contextul în care legea care urma să impoziteze progresiv pensiile speciale a fost respinsă de CCR, la acel moment fiind invocat faptul că modalitatea de calcul a distributivității era inexactă. Jalonul face parte din cererea numărul 3 de plată.

Ordonanța pentru guvernanța corporativă

O altă problemă este selecția șefiei AMEPIP, care urmează să controleze toate companiile de stat din România. Selecția a fost însă reluată pentru a doua oară, a confirmat pentru Economedia ministrul Marcel Boloș. România ar putea pierde 500 de milioane de euro din PNRR dacă nu este înființată AMEPIP, context în care liderii din Executiv au adoptat recent un proiect care modifică selecția și mandatul administratorilor întreprinderilor publice. Astfel, membrii consiliilor de administrație nu vor mai putea cumula calitatea de membru cu cea de salariat al companiei de stat. În cazul între administratori se află salariați, contractul individual de muncă este suspendat pe perioada mandatului.

Prevederile vin în contextul în care Comisia Europeană a decis, la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, suspendarea parțială a cererii numărul 3 de plată din PNRR, printre motivele invocate fiind modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

„România se va apropia de 100% în privința absorbției de fonduri PNRR” – Tanczos Barna, ministrul Finanțelor

Cu toate astea, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, afirmă că România se va apropia de 100% în privința absorbției de fonduri PNRR, chiar dacă termenele pentru acest program nu vor fi prelungite de Uniunea Europeană, dând exemplul absorbției 2014-2021. „Când spun că o să ne apropiem de 100% chiar am vorbit serios pentru că 1. perioada de programare 2014-2021 s-a încheiat cu un procent de – spun din memorie, sper să nu greşesc – 98,8 – 98,9% este absorbţia pe perioada de programare respectivă. Deci nu este adevărat că România nu este în stare să facă absorbţie de fonduri. 2. pe fondurile de coeziune avem o supra-contractare uriaşă, încercăm să ţinem supracontractarea la 150% pentru a nu ne extinde prea mult şi pentru a nu crea o presiune prea mare pe buget”, a argumentat ministrul în cadrul unor declarații la Craiova.

Părerile analiștilor

„Ultimele date arată că investițiile anul trecut au fost mai mici decât cele din 2023. Altfel spus, declarațiile Ministrului Finanțelor din momentul de față legate la faptul că vom lua 100% banii din PNRR sunt doar o simplă poveste cu iz electoral, care din păcate nu are nici o șansă fezabilă să devină realizate dacă nu vom lua niște măsuri administrative menite să elimine birocrația infernală din domeniul achizițiilor publice și să ne focusăm pe lucrurile care contează din acest proiect”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Specialistul a mai subliniat că „o mare parte dintre proiecte sunt amânate, peste 80% dintre proiectele aflate în derulare au mari probleme de finanțare. Pentru că neluând banii de la Bruxelles, proiectele trebuiau plătite și s-au împrumutat cu dobânzi de 8-9% pentru a avea cu ce să plătim facturile din ce în ce mai multe pentru zona de infrastructură, pentru achiziții, pentru toate proiectele prevăzute din PNRR”.

România a reușit să îndeplinească până acum 14% din jaloanele și țintele asumate. Reformele și investițiile în statele membre ale UE prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie finalizate până la 31 august 2026, timpul rămas fiind de doar 1 an și 8 luni. Potrivit monitorpnrr. eu, din suma totală de 28, 5 miliarde de euro, au fost încasați până acum aproximativ 9,4 miliarde de euro. Programarea inițială arăta că sumele încasate ar fi trebuit să se ridice la 15 miliarde de euro. De altfel, anul acesta trebuiau depuse cererile de plată numărul 5 și 6.