Preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,7% în Uniunea Europeană, în aprilie
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 0,7% în Uniunea Europeană şi cu 1% în zona euro, în aprilie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un declin de 0,6% în UE şi de 0,5% în zona euro, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În aprilie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Danemarca (2,8%), Irlanda (0,8%) şi Finlanda (0,3%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 3,6%), Croaţia (minus 1,9%) şi Grecia (minus 1,8%).
În România, preţurilor producţiei industriale au scăzut cu 0,2% în aprilie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un declin de 2,6%.
Eurostat precizează că în aprilie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 2,5% a preţurilor la energie, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată, bunurilor intermediare şi bunurilor de folosinţă imediată (toate cu 0,2%) şi cele ale bunurilor de capital (0,1%).
În aprilie, comparativ cu perioada similară din 2023, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 5,5% în Uniunea Europeană şi cu 5,7% în zona euro.
În aprilie, comparativ cu perioada similară din 2023, singurele state membre UE care au raportat creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost Luxemburg (18%), Cehia (1,4%), Malta (0,7%) şi Suedia (0,6%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Slovacia (minus 22,8%), Irlanda (minus 13,7%) şi Bulgaria (minus 10,6%).
În România, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 5,7% în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, după ce în martie s-a înregistrat un declin de 11%.
Eurostat precizează că în aprilie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere cu 1,6% la preţurile bunurilor de capital, cu 0,6% la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,5% la preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată, în timp ce au scăzut cu 13,5% la energie şi cu 4,2% la bunurile intermediare.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
