Portugalia este din nou în campanie electorală
Portugalia a intrat oficial duminică în campania electorală pentru alegerile legislative anticipate din 18 mai, al treilea scrutin din ianuarie 2022, pentru care guvernul de dreapta moderat este favorit, dar fără nicio garanţie că o victorie ar asigura stabilitatea viitorului executiv, transmite France Presse, potrivit Agerpres.
La alegerile din martie 2024, ţara a trecut la dreapta după opt ani de guverne socialiste, însă coaliţia condusă de prim-ministrul Luis Montenegro, un avocat în vârstă de 52 de ani, nu a avut majoritate în Parlament, unde a pierdut un vot de încredere în martie, pe fondul suspiciunilor de conflict de interese.
Conform sondajelor, Alianţa Democratică (AD) este creditată cu 32,5% din intenţiile de vot, faţă de 27,3% pentru Partidul Socialist (PS) şi 17% pentru formaţiunea de extremă dreapta Chega („Destul”), potrivit unui agregator de sondaje furnizat de Radio Renascenca.
De data aceasta, însă, coaliţia guvernamentală „a pariat pe obţinerea unei majorităţi absolute”, negociind sprijinul unui partid liberal cu 7% din voturi, subliniază politologul Marina Costa Lobo, de la Institutul de Ştiinţe Sociale (ICS) din cadrul Universităţii din Lisabona.
„Dar chiar şi acest lucru ar putea să nu fie suficient, astfel încât problema stabilităţii guvernului este absolut centrală”, a insistat ea pentru AFP.
Conştient de riscul de a se afla din nou în fruntea unui guvern minoritar, Luis Montenegro, care continuă să excludă orice acord cu extrema dreaptă, a avertizat alegătorii împotriva acestui scenariu.”Dacă nu vom reuşi să garantăm stabilitatea în ziua alegerilor, ziua următoare va fi mult mai complexă”, a recunoscut el cu două săptămâni înainte de scrutin.
„În acest moment, Luis Montenegro este principalul factor de instabilitate politică în Portugalia”, a replicat liderul opoziţiei socialiste, Pedro Nuno Santos, referindu-se la noile dezvăluiri jenante din afacerea care a dus la căderea guvernului.
Acuzat de conflict de interese cu privire la activităţile unei societăţi de consultanţă pe care o înfiinţase înainte de a o trece pe numele copiilor săi, prim-ministrul a preferat să se supună unui vot de încredere în Parlament, pe care l-a pierdut, în loc să răspundă în faţa comisiei parlamentare de anchetă pe care opoziţia dorea să o înfiinţeze.
Oricât a repetat Montenegro că nu a comis nicio infracţiune, acest scandal a continuat să marcheze perioada de precampanie care s-a încheiat duminică, şi în special duelul televizat dintre el şi principalul său rival.
Gestionarea mega-panei de curent care a lovit peninsula Iberică lunea trecută a oferit, de asemenea, opoziţiei argumente pentru a ataca guvernul.
Candidatul socialist a subliniat, de asemenea, situaţia economică din Portugalia, al cărei PIB a scăzut cu 0,5% în primul trimestru, afirmând vineri că acesta a fost „cel mai prost rezultat economic din 2021, anul pandemiei”.
Fără a reacţiona la aceste cifre, guvernul a ales să anunţe în acest weekend că politica sa mai dură în materie de imigraţie va permite îndepărtarea iniţial a 18.000 de imigranţi ilegali, într-un semn de respect faţă de alegătorii Chega.
Odată cu criza imobiliară, problema imigraţiei a devenit centrală în dezbaterea politică din Portugalia, unde populaţia străină s-a cvadruplat din 2017 şi se ridică în prezent la aproximativ 15 % din populaţia de aproximativ zece milioane de locuitori.
Corupţia şi etica, împreună cu imigraţia, sunt teme centrale în dezbaterea politică actuală din Portugalia, iar acest lucru oferă Chega spaţiu de creştere”, remarcă Marina Costa Lobo.
Acest partid radical de dreapta condus de Andre Ventura, în vârstă de 42 de ani, a înregistrat o nouă victorie electorală anul trecut, confirmându-şi statutul de a treia forţă politică a ţării cu 18% din voturi şi aproximativ 50 de deputaţi.
„Cerem ţării să ne ofere o şansă de a guverna. Aceiaşi oameni eşuează de 50 de ani”, a declarat duminică preşedintele Chega, în timp ce ţara nu a cunoscut decât guverne de centru-dreapta sau centru-stânga de la instaurarea democraţiei în 1974.
