Planul pentru ca Viktor Orban să nu mai poată proteja Rusia de sancțiunile UE

Câteva țări ale UE cred că au găsit o soluție pentru a-l împiedica pe prim-ministrul ungar Viktor Orbán să-și exercite dreptul de veto asupra sancțiunilor împotriva Rusiei, informează Politico.

În principiu, planul este de a transforma aceste hotărâri în decizii naționale, care nu necesită un consens european. Întrebarea care se pune imediat după este însă următoarea: care mai este rolul Uniunii Europene?

Efort comun susținut

Șase diplomați au confirmat un efort comun susținut de cel puțin o jumătate de duzină de capitale de a transpune sancțiunile impuse Rusiei la nivelul UE în legislația națională. De fapt, acest lucru ar putea submina capacitatea Ungariei de a se opune reînnoirii acestora – în prezent, reînnoirea măsurilor necesită sprijinul unanim al blocului la fiecare șase luni.

„Noi toți – statele membre și instituțiile – trebuie să fim conștienți că este posibil ca sancțiunile să nu fie reînnoite”, a declarat unul dintre diplomați, căruia i s-a acordat anonimatul din cauza caracterului confidențial al discuțiilor.

„Trebuie să ne asigurăm că întregul regim de sancțiuni este rezistent”

În mod semnificativ, printre cei care iau în considerare această măsură se numără națiuni care, în trecut, au fost reticente în a impune restricții în afara umbrelei UE, precum Belgia și Republica Cehă. Deși nu se așteaptă ca toate guvernele să subscrie la idee, dacă mai multe țări-cheie ar urma acest demers, s-ar limita impactul oricărui viitor veto ungar.

Până în prezent, doar o mână de țări din prima linie de la granița cu Rusia au introdus sancțiuni unilaterale, însă diplomații au confirmat că o gamă mai largă de capitale se gândesc acum să pună în aplicare propriile măsuri.

Amenințările lui Orban

Orbán a amenințat în repetate rânduri că își va folosi dreptul de veto, luând astfel ostatice inițiativele UE fără legătură cu acestea. El a promis să blocheze măsurile împotriva petrolului, gazului și tehnologiei nucleare rusești – în ciuda avertismentelor potrivit cărora o revenire la cumpărarea de energie rusească sancționată ar fi o greșeală fatală.

În ianuarie, într-o dramă cu miză mare, delegația ungară a refuzat să aprobe reînnoirea restricțiilor – cu câteva ore înainte de a permite miliardelor de dolari să revină la Moscova. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a îndemnat în mod privat Budapesta să renunțe, iar reînnoirea a fost aprobată în cele din urmă.

Zdruncinarea fundațiilor

Miniștrii de externe europeni s-au reunit luni la Bruxelles pentru a pregăti o nouă serie de restricții la nivelul UE, a 17-a impusă Moscovei de la invazia sa la scară largă din Ucraina în februarie 2022. Refuzul Ungariei de a semna concluziile privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei la ultima reuniune a liderilor europeni din martie a stârnit noi dezbateri cu privire la modul de abordare a opoziției Budapestei față de elementele-cheie ale politicii UE.

„Da: dacă suspectul nostru obișnuit (Ungaria) creează o problemă uriașă, atunci vor exista modalități de a ocoli acest lucru”, a declarat un al treilea diplomat UE.

„Pot spune că dacă un anumit stat membru ar face acest lucru (să încerce să blocheze reînnoirea sancțiunilor) ar fi o situație foarte gravă.” Viitoarea coaliție de guvernare din Germania susține, de asemenea, o abordare mai dură față de țările care încalcă statul de drept în UE, inclusiv posibila eliminare a drepturilor lor de vot – o dispoziție care pare să vizeze Budapesta.

Cu toate acestea, capitalele rămân divizate cu privire la modul în care acest lucru ar putea funcționa în practică. În timp ce unii diplomați UE consideră că planul de a transfera elaborarea politicilor importante de la Bruxelles la nivel național este mult mai practic, aliații Ucrainei din Europa ezită să facă orice mișcare care ar putea submina un front comun – în special în fața eforturilor unilaterale ale președintelui american Donald Trump de a normaliza relațiile cu Kremlinul.

Un al patrulea diplomat a confirmat că „activitatea juridică” a fost în curs de desfășurare pentru a ocoli puterea de veto a Ungariei, dar a avertizat că unele țări nu au capacitatea de a transpune sancțiunile în legislația națională – și că o abordare divizată ar fi mai slabă decât forța deplină a legislației UE.

„Coaliția celor care nu doresc”

Vorbind pentru POLITICO înaintea summitului, ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a minimalizat perspectiva eliminării cerinței ca toate cele 27 de state membre să fie de acord asupra chestiunilor-cheie de politică externă.

„Dacă nu ai o putere de veto în ceea ce privește interesele tale fundamentale – nu este vorba doar de Ungaria, ci de multe alte state care au interese fundamentale – cred că Europa ar putea fi foarte ușor mult mai slabă”, a declarat el.

Potrivit lui Lipavský, „una dintre concluziile” confruntărilor regulate cu Orbán este că mai multe decizii vor fi luate la nivelul „coaliției celor care doresc” – un grup liber de țări europene format pentru a sprijini Ucraina din punct de vedere politic și militar.

„Acest lucru poate fi perceput ca un eșec al politicii externe comune în cadrul instituțiilor UE”, a adăugat el, ‘dar ar trebui să ne concentrăm cu adevărat pe găsirea unei soluții politice’.

„Orbán a ales izolarea și o cale a „democrației iliberale” împotriva interesului evident al UE și, de fapt, (al) Ungariei”, a declarat un al cincilea diplomat. „I s-au oferit multe oportunități, iar el a respins mâinile întinse. Securitatea Europei este o problemă prea serioasă pentru a o negocia cu o singură persoană care vede lucrurile cu 180 de grade diferit de toți ceilalți.”

Luna trecută, ministrul lituanian de externe Kęstutis Budrys a declarat pentru Politico că statele membre individuale ar putea găsi „soluții naționale” pentru a împiedica fluxul de bani și bunuri rusești din nou. „Nu multe țări au legislație națională cu măsuri restrictive naționale.

În Lituania avem, dar avem nevoie de claritate pe partea juridică – dacă le putem extinde la sancțiuni sectoriale”, a spus Budrys. „Dar atunci ne vom întreba pentru ce este UE?”