Pe cine a ales Patriarhul României

Duminică seară, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, și-a exercitat dreptul de vot în turul I al alegerilor prezidențiale și la referendumul local promovat de primarul general Nicușor Dan. Evenimentul a avut loc în jurul orei 17:30, la Secția de votare nr. 661, situată în cadrul Școlii Gimnaziale „Ienăchiță Văcărescu” din București.

Românii au fost chemați la urne pe 24 noiembrie pentru a-și alege președintele, în timp ce bucureștenii au participat și la un referendum local. Conform datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă, până la ora 17:00, prezența la nivel național depășise pragul de 41%.

STIRIPESURSE.RO prezintă câteva indicii pentru a afla pe cine a votat Patriarhul Daniel, care trebuie să se supună indicațiilor pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române le-a transmis credincioșilor înaintea alegerilor:

” Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate. În acest sens, pentru aprecierea candidaților la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale din acest an, recomandă credincioșilor Bisericii noastre următoarele 10 criterii orientative:

I. manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității faţă de comunitate;

II. apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale şi sociale ale Bisericii;

III. respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării;

IV. promovarea unei educații naționale integrale, care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală;

V. apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român;

VI. diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică și creșterea demografică a României;

VII. apărarea şi promovarea patrimoniului cultural și spiritual național;

VIII. apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru generațiile prezente şi viitoare;

IX. sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România;

X. apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern.

Desigur, aceste criterii pot fi completate cu alte criterii utile pentru orientarea alegătorilor spre un vot corect, responsabil și folositor țării.”