Oamenii de Neanderthal erau mai inteligenți decât se credea

O nouă analiză a fosilelor găsite într-o peșteră spaniolă sugerează că oamenii de Neanderthal erau capabili de gândire abstractă, înainte de orice interacțiune cu Homo sapiens.

Un total de 15 fosile marine mici au fost găsite în Peștera Prado Vargas din Burgos și, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Burgos și Universitatea din Málaga din Spania, majoritatea acestora ar fi avut o valoare practică redusă.

Aceasta înseamnă că aceste creaturi marine fosilizate erau, cel mai probabil, obiecte de colecție, adunate în mod deliberat de homininii antici pentru un alt scop decât utilitatea esențială. Acest lucru indică gândirea abstractă, capacitatea de a gândi dincolo de experiența curentă și imediată, o trăsătură umană esențială.

„Fosilele, cu o singură excepție, nu prezintă nicio dovadă a faptului că au fost folosite ca unelte”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată. „Astfel, prezența lor în peșteră ar putea fi atribuită activităților de colectare. Aceste activități ar fi putut fi motivate de numeroase cauze tangibile și intangibile, ceea ce sugerează că activitățile de colectare și gândirea abstractă asociată erau prezente la neanderthalieni înainte de sosirea oamenilor moderni.”, detaliază ei în Quaternary, citează Science Alert.

Cu cât descoperim mai multe despre verii noștri îndepărtați, cu atât aceștia par să fi fost mai inteligenți. Nu este prima dată când se descoperă că oamenii de Neanderthal colecționau obiecte care nu erau unelte, dar această colecție este mai mare decât descoperirile anterioare. Datate în urmă cu aproximativ 39.800-54.600 de ani, fosilele par să fi făcut parte dintr-o tabără comunitară stabilită.

Colecționarea de lucruri, mai veche decât se credea

Cu toate acestea, este dificil să se identifice care dintre „cauzele tangibile și intangibile” se aplică aici. Cercetătorii evocă posibilitatea ca acestea să fi avut valoare ornamentală, să fi fost folosite în troc, să fi conferit identitate culturală grupului sau poate să fi fost colectate ca daruri.

Acestea ar fi putut fi chiar jucării pentru copii, deoarece există dovezi că în peșteră au locuit copii. Pe scurt, motivele colecționării sunt potențial la fel de variate ca și motivele pentru care continuăm să colecționăm obiecte astăzi. „Acestea ar fi putut fi găsite intenționat sau din întâmplare, dar transportul lor în peșteră trebuie să fi fost deliberat, implicând un impuls de a colecta aceste fosile”, scriu cercetătorii. „În ambele cazuri, ele ar reprezenta o semnificație specială”.

Indiferent de scopul pentru care au fost folosite aceste obiecte de colecție, este semnificativ faptul că nu există nicio dovadă a activității umane timpurii în această zonă în același timp; se pare că este un comportament pe care oamenii de Neanderthal l-au dezvoltat singuri.

Înclinația noastră de a colecta datează de foarte mult timp – poate chiar de jumătate de milion de ani – însă există numeroase dezbateri cu privire la momentul în care a început și la ce specii. Lotul de fosile de la Prado Vargas oferă o perspectivă nouă și fascinantă asupra cronologiei colecționării și a luării în considerare a conceptelor dincolo de prezentul imediat.

„Aceste fosile pot fi înțelese ca dovezi ale unui interes artistic sau ale unei atracții sau curiozități pentru formele naturii”, scriu cercetătorii. „Ele nu au un scop utilitar și, prin urmare, interpretarea lor este controversată”.