O construcție unică de pe vremea lui Ceaușescu revine la viață, după jumătate de secol de ‘tăcere’

După cinci decenii fără nicio investiție și zece ani în care lacul a stat gol, barajul Leșu din Munții Apuseni intră, în sfârșit, într-un amplu proces de reabilitare. Lucrările, așteptate de o generație întreagă de bihoreni, vor începe în luna mai, iar vestea vine cu un ușor suspin de ușurare: proiectul a fost la un pas să piardă finanțarea din PNRR, dar în ultimul moment, autoritățile centrale au decis să nu-l scoată de pe listă.

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri a confirmat miercuri că licitația publică s-a finalizat, iar contractul urmează să fie semnat în zilele următoare. Reabilitarea barajului va costa 98,9 milioane de lei (fără TVA), iar termenul de execuție este extrem de ambițios: mai 2025 – iunie 2026, adică doar un an pentru lucrări de o asemenea amploare.

„Finalizarea acestei proceduri în mai puțin de 30 de zile este rezultatul muncii profesioniste și dedicate a echipei A.B.A. Crișuri. Le mulțumesc colegilor pentru seriozitate, dar și tuturor miniștrilor și oamenilor de stat care au susținut acest proiect și au înțeles importanța lui pentru siguranța și dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Bihor”, a transmis Pásztor Sándor, directorul instituției, citează Bihoreanul.

Un proiect salvat la limită. De la baraj secat la investiție strategică

Proiectul era în pericol să fie abandonat din cauza riscului de nerespectare a termenelor asumate prin PNRR, ceea ce ar fi dus la pierderea fondurilor europene. Mai mult, Guvernul analizase deja posibilitatea de a redirecționa banii către investiții în domeniul apărării, în contextul geopolitic tensionat.

Totuși, se pare că ABA Crișuri a oferit garanții suficiente că lucrările vor fi finalizate la timp, iar autoritățile de la București au decis să mențină investiția în planul de redresare, alături de alte baraje importante din vestul țării.

Ce lucrări se vor face la barajul Leșu

Barajul Leșu, aflat în inima Munților Apuseni, este una dintre cele mai mari acumulări hidrotehnice din județul Bihor, construit între anii 1969-1973. Deși a fost gândit ca o acumulare cu rol multiplu — protecție împotriva inundațiilor, alimentare cu apă, piscicultură și energie electrică —, în ultimul deceniu a fost inutilizabil, după ce în 2015 lacul a fost golit din cauza infiltrațiilor periculoase.

Lucrările actuale de reabilitare includ:

* Repararea zonelor afectate și aplicarea unei folii speciale anti-infiltrație;

* Modernizarea completă a sistemelor de control și alarmare, inclusiv printr-un sistem SCADA de ultimă generație;

* Reabilitarea drumului de coronament, a căilor de acces și a iluminatului public;

* Montarea de insule plutitoare pentru colectarea deșeurilor de pe apă;

* Instalarea de aparatură modernă de monitorizare cu tehnologie laser-scaner;

* Dotarea cu panouri fotovoltaice pentru asigurarea independenței energetice;

* Măsuri ecologice pentru menținerea biodiversității acvatice, inclusiv facilitarea migrației naturale a speciilor.

De ce contează această investiție?

Barajul Leșu deservește direct și indirect mai multe localități importante din zona montană a Bihorului: Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca. Fără apă din acest baraj, comunitățile au fost nevoite să se bazeze pe surse alternative, nesigure sau ineficiente.

Mai mult, acumularea este vitală pentru prevenirea inundațiilor, având o capacitate de peste 28 milioane metri cubi și o suprafață de aproximativ 150 de hectare. Este un colos tăcut care, odată repus în funcțiune, poate schimba radical viitorul regiunii.

Contractul a fost câștigat de o asociere formată din cinci firme, în frunte cu Socot SA din Târgu Mureș — una dintre cele mai experimentate companii în construcții hidrotehnice din România. Alături de ea: Aquaproiect SA, Controlsoft Automatizare SRL, Electric Light Expert și Carpi Tech, fiecare aducând expertiză în zonele tehnice ale proiectului.

Reabilitări prin PNRR: o cursă contra-cronometru pentru barajele României

Proiectul de la Leșu face parte dintr-un efort național, prin care România își propune să modernizeze cel puțin 40 de baraje până în 2026, cu fonduri europene de peste 280 milioane euro. Din păcate, nu toate au același noroc: barajul Siriu, spre exemplu, a pierdut finanțarea după ce nicio firmă nu a depus ofertă la licitație.

În paralel, România are în derulare și o nouă Strategie națională pentru reducerea riscurilor de dezastre, care prevede investiții totale de 15,4 miliarde euro până în 2035 pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.