numirile la SRI, CCR și întărirea instituţiei militare/ ‘România să fie o voce mai puternică şi mai auzi

Candidatul Alianţei „România Înainte”, Crin Antonescu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că proiectul său de ţară este România pe deplin occidentalizată, subliniind că este nevoie de schimbări în ceea ce priveşte clasa politică.

„Nu avem o altă clasă politică să aducem din altă parte. Trebuie să lucrăm cu ceea ce există, cu ceea ce românii au validat prin votul lor, cu Parlamentul actual, cu majoritatea actuală. Dar schimbări în comportament, în mentalitate, în ritm, sunt necesare şi pentru mine asta este o miză”, a precizat Crin Antonescu.

Printre priorităţile primelor o sută de zile de mandat la Cotroceni, în cazul în care va ajunge preşedinte, Crin Antonescu a menţionat numirile la SRI şi CCR.

El spune că, oricine va intra în turul doi al alegerilor prezidenţiale, finala va fi grea.

AGERPRES: Domnule preşedinte, aţi mai candidat la alegerile prezidenţiale în 2009 când v-aţi clasat pe locul trei, iar în 2014 aţi renunţat la candidatură. De ce candidaţi la alegerile din luna mai? Şi ce şanse vă daţi?

Crin Antonescu: Am candidat în 2009, m-am clasat pe locul trei, cu un scor destul de bun atunci, 20% – două milioane de voturi. În 2014 nu am renunţat la candidatură, am demisionat de la conducerea Partidului Naţional Liberal.

Pentru candidatură a avut loc un vot în interiorul partidului, între mine şi domnul Iohannis, un vot câştigat de domnul Iohannis. Acum candidez din convingerea că, în acest moment istoric al României, dintre toţi candidaţii sunt cel care aş putea face cel mai mult pentru România, pentru sistemul politic românesc, pentru societatea românească, în următorii cinci ani. Îmi dau şanse foarte bune, pentru că altfel n-aş fi în cursă.

AGERPRES: Vă reproşaţi ceva din perioada USL?

Crin Antonescu: Nu îmi reproşez demersul în sine, a fost un demers necesar, consider şi acum. A fost un demers câştigător, a fost cea mai puternică alianţă politică din viaţa României din toate timpurile şi cu rezultatul electoral cel mai mare – peste 60% din voturi.

Sigur că în detaliu poate că anumite lucruri trebuiau conduse altfel, poate că anumite decizii puteau fi amânate sau luate mai repede, dar astea sunt detalii. Pe fond, nu.

AGERPRES: Dacă ajungeţi în turul doi, cu cine vă doriţi să fiţi în finală?

Crin Antonescu: Nu este un teritoriu al dorinţelor. Cred că, oricare ar fi adversarul din turul doi, va fi o bătălie grea, o bătălie disputată, nu va fi ceva de genul finalei prezidenţiale din 2019. Aţi văzut că astă toamnă se făceau calcule privitoare la adversari mai uşori în finală. Eu cred că nu există adversari uşori din finală. Eu cred că electoratul României este agitat, este interesat, este o efervescenţă şi atunci o finală, oricine ar fi sau împotriva oricui, va fi o finală grea.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani, am avut ca proiecte de ţară România în NATO, România în Uniunea Europeană, România – educată. Care este proiectul dumneavoastră de ţară?

Crin Antonescu: Proiectul meu de ţară este România pe deplin occidentalizată, în ceea ce priveşte instituţiile, în ceea ce priveşte economia, în ceea ce priveşte structurile de apărare şi securitate naţională, în ceea ce priveşte mentalitatea generală a societăţii.

Sigur că aici sunt nişte paşi concreţi. După ce am atins obiectivul Schengen, ultimul din integrarea completă, avem acum obiectivul OCDE pentru anul următor, cred. Avem, de asemenea, un obiectiv, din punctul meu de vedere, de atacat imediat şi anume consolidarea structurilor de apărare şi securitate, în sensul consolidării Flancului estic al NATO, sporirii bugetului pentru Apărare, dezvoltării industriei militare româneşti, inclusiv în producţie proprie. Pentru mine tot un obiectiv este o participare mai activă, mai puternic profilată a României în interiorul Uniunii Europene, cu un rol mai semnificativ în deciziile de politică europeană.

AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veţi lua în primele 100 de zile de mandat?

Crin Antonescu: 100 de zile sunt lungi, aţi văzut cât a făcut domnul Trump în primele 10 zile. Dar sigur că nu este acelaşi sistem constituţional, nu este aceeaşi ţară, nicio comparaţie. Cele mai urgente măsuri vizează caracterul funcţional de stabilire a unei echipe de consilieri. Sunt numiri importante care trebuie făcute în fruntea serviciilor.

SRI nu are conducere civilă de doi ani, mai bine de doi ani. La Curtea Constituţională se vor vacanta nişte posturi. De lungă durată, pentru 100 de zile, priorităţile pentru mine sunt, pe de o parte, o reglare a colaborării cu Guvernul, conjugând programul guvernamental pe baza căruia sau în jurul căruia avem o majoritate parlamentară şi un Guvern în acest moment cu programul prezidenţial, cu elementele din programul prezidenţial care presupun schimbări. Presupun schimbări nu de orientare strategică sau de opţiuni majore, economice, să spunem, dar presupun schimbări de ritm, schimbări de mentalitate, schimbări la nivelul eficienţei şi aşa mai departe.

În fine, un al treilea lucru, dar la fel de urgent din prima zi, este efortul de a depăşi fractura profundă din societatea românească, frustrarea generată de anularea alegerilor, frustrarea generată de insatisfacţia unei bune părţi din public în raport cu prestaţia clasei politice.

Astea sunt nişte lucruri care nu se pot depăşi decât dacă preşedintele reuşeşte, ca lider, ca model, să impună schimbări acestei clase politice. Nu avem o altă clasă politică să aducem din altă parte. Trebuie să lucrăm cu ceea ce există, cu ceea ce românii au validat prin votul lor, cu Parlamentul actual, cu majoritatea actuală. Dar schimbări în comportament, în mentalitate, în ritm, cum spuneam, sunt necesare şi pentru mine asta este o miză.

AGERPRES: Aveţi şi nişte nume pentru numirile de care aţi amintit?

Crin Antonescu: Am mai multe nume, nu le dau pe toate deocamdată, nu ştiu dacă oamenii respectivi vor fi de acord. Mi-ar face plăcere să am în echipa de consilieri oameni foarte buni, profesionişti. Am dat nişte nume, o să le repet: generalul Mircea Mândrescu, profesorul Ştefan Popescu, analistul George Scutaru, oameni care sunt foarte buni pe domeniile lor şi care, cred eu, o să îmi fie de real folos dacă vor accepta această poziţie. Mai sunt şi alţii, nu le spun încă numele din motive pe care le-am amintit.

AGERPRES: Vorbeaţi zilele acestea de un set de reforme şi un set de urgenţe pe care trebuie să le aibă viitorul preşedinte. Care sunt acestea?

Crin Antonescu: Am vorbit şi vorbesc în programul meu despre eficientizarea activităţii instituţiilor. În sensul acesta doresc să iniţiez nu o nouă instituţie, ci un comitet, un centru de analiză şi de evaluare, o platformă de evaluare a eficienţei instituţiilor statului. Doresc să propun un pact naţional pentru antreprenorul român. Sigur că este un pact pe care l-aş vrea realizat împreună cu Guvernul, împreună cu Parlamentul, împreună cu mediul de afaceri, cu reprezentanţii mediului de afaceri, pentru că este vital. Antreprenorul român trebuie ajutat şi nu încurcat, antreprenor român trebuie promovat, interesele României se regăsesc direct în aceşti antreprenori, de multe ori mici, dar mulţi şi care dau viaţă economiei româneşti şi, implicit, societăţii româneşti.

În fine, insist pentru un nou model, o nouă diplomaţie, o nouă atitudine a diplomaţiei româneşti cu dezvoltarea componentei economice, diplomaţie economică prezentă, intensă, aplicată, o diplomaţie activă, o diplomaţie creativă, o diplomaţie care să nu facă din diplomat un funcţionar, ci un agent, aşa cum spuneam, activ, inventiv, al intereselor statului şi societăţii româneşti peste hotare. În fine, nu în ultimul rând, o preocupare specială pentru diaspora, pentru că este vorba de un număr foarte, foarte mare de români, de cetăţeni români, de familii româneşti, cu care noi trebuie să lucrăm ca şi cum am fi două părţi ale întregului. Deci nu este vorba doar de a vedea din când în când cum putem să îi ajutăm, ci pur şi simplu, sigur, ei să simtă mai bine, mai puternic, mai des protecţia statului român, asistenţa statului român, prestigiul statului român, dacă se poate, şi în acelaşi timp să construim un sistem prin care diaspora, oamenii de vârf din diaspora, să lucreze la rândul lor pentru această ţară pe care o iubesc.

AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut axa Bucureşti – Londra – Washington, apoi revitalizarea relaţiilor cu Ţările Arabe, mai apoi consolidarea relaţiilor cu statele membre UE şi NATO, parteneriate strategice. Ce fel de politică externă veţi duce în următorii cinci ani pentru România? Care este cel mai important element de politică externă pentru dumneavoastră?

Crin Antonescu: În ordine, o politică mult mai activă în interiorul Uniunii Europene. Eu plec de la premisa că noi nu suntem între Europa şi altcineva, între Europa şi Statele Unite, ci suntem pur şi simplu Europa. Deci, în interiorul Uniunii Europene România să fie o voce mai puternică şi mai auzită. În al doilea rând, să facem tot ce se poate şi noi, românii, în calitate de parteneri strategici, şi noi, europenii, în calitate de parteneri istorici, pentru menţinerea relaţiei strategice cu Statele Unite.

Nu există, pe termen scurt, din păcate, o garanţie de securitate deplină fără Statele Unite. Şi în sensul acesta cred că trebuie să depunem toate eforturile, diplomaţiile europene, statele europene, pentru ca relaţia cu Statele Unite să iasă din aceste neclarităţi pe care, din păcate, le-am văzut la începutul acestui an. În al treilea rând, există axe, poate este mult spus, dar există relaţii, există şi parteneriate care pot fi dezvoltate şi al căror conţinut poate fi umplut, parteneriate interesante din punct de vedere strategic şi economic, cum ar fi Polonia şi Turcia.

Sunt două state care cred că sunt foarte interesante pentru România şi în ansamblu recâştigarea sau câştigarea rolului mai important al României geopolitic în această zonă – Balcanii de Vest, Flancul estic al NATO, estul Europei. Noi mai avem nişte posibilităţi de valorificat şi de construit şi în afara spaţiului european sau spaţiului NATO, cu Orientul Apropiat, cum spuneaţi, unde avem şi o anumită tradiţie, iată, economic, cu Coridorul de Mijloc, care ar putea face, până în Asia Centrală, până în China, care ar putea face din Constanţa un mare port al Europei.

Constanţa este acum, cred, al şaptelea port al Europei. Ar putea ajunge în primii trei dacă, la capătul acestui culoar, coridor economic, cu mare greutate strategică, ar fi Constanţa şi are toate şansele să fie.

AGERPRES: O delegaţie a Congresului SUA se află în România. Alegerile prezidenţiale de anul trecut şi cele de anul acesta, cât şi Visa Waiver sunt teme de discuţie cu autorităţile române. Ce garanţii sunt că nu se va repeta scenariul anulării alegerilor? Care sunt aşteptările în urma acestei vizite a delegaţiei americane?

Crin Antonescu: Vizita este absolut binevenită, pentru că este în fond un prim contact oficial cu reprezentanţi ai establishment-ului american, chiar dacă nu este vorba de reprezentanţi ai administraţiei, cu alte cuvinte ai preşedintelui sau ai guvernului american.

Este vorba totuşi de reprezentanţi ai Congresului şi se cunoaşte rolul foarte puternic al Congresului în politica americană şi în deciziile americane. Este, în primul rând, o vizită benefică, zic eu, sub aspectul informării, informării reciproce.

Ce garanţii? Eu nu pot da garanţii pentru alegerile care urmează că nu stau în atribuţiile mele. Sper şi eu, cum speră toată lumea, cred, că nu vom mai avea turbulenţe de niciun fel şi sper că această primă întâlnire va fi doar un pas, încă mic, încă insuficient, dar către acea normalizare a relaţiilor, normalizare în sensul funcţionării zi de zi a unui parteneriat strategic foarte important, cel mai important pentru România.

AGERPRES: Este necesară o reformă a Constituţiei şi la ce capitole consideraţi dumneavoastră?

Crin Antonescu: În societate, Constituţia este o chestiune care nu priveşte doar clasa politică. Nu este o lege de circuit intern sau o lege de interes limitat, să spunem, cum ar fi, nu ştiu, o lege privind statutul diferitelor profesii sau alte lucruri. Constituţia este legea tuturor românilor, este cadrul fundamental în care democraţia evoluează, stabileşte regulile pentru toată viaţa publică din România. Şi nu numai. De aceea, în funcţie de interesul şi dorinţa pe care le voi vedea în societate ca preşedinte, pentru că, dacă voi fi, voi fi un preşedinte foarte atent la societate, la societatea civilă, la ceea ce se află dincolo de porţile palatelor, dincolo de instituţiile politice, sigur că această discuţie poate să înceapă.

Sunt multe teme despre care în general s-a discutat şi ca să dau un exemplu, probabil cel mai cunoscut, poate cel mai presant, reforma teritorial-administrativă, de exemplu, care presupune, necesită o schimbare a Constituţiei.

Toate aceste lucruri trebuie făcute, dar trebuie pregătite bine, trebuie comunicate foarte bine şi trebuie să avem grijă ca la această dezbatere care premerge o eventuală modificare a Constituţiei să participe toată lumea, toată lumea care are interese semnificative şi ceva de spus din întreaga societate, nu doar partidele politice.

AGERPRES: Credeţi că este necesară reformarea Curţii Constituţionale şi cum vedeţi acest lucru posibil?

Crin Antonescu: Acesta este tot un subiect de Constituţie sau, dacă nu, al legii de funcţionare şi organizare a Curţii. Au fost, dar acum cu atât mai mult, discuţii în legătură cu asta. Vom discuta. Este un subiect. De fapt, marea problemă în acest subiect este cum, nu garantăm că asta este foarte greu, dar cum asigurăm cât mai mult credibilitatea independenţei politice, deci atitudinii nepartizane a judecătorilor Curţii. Conform cu actuala lege, la Curte ajung şi oameni care nu sunt judecători.

Ajung oameni care au făcut politică, ajung oameni direct din Parlament, ceea ce nu este ceva ilegal, neconstituţional sau imoral, dar face ca asupra lor să planeze această origine, să planeze apartenenţa la un partid sau altul. Cu cât vom putea să aproximăm mai mult această prezumţie de credibilitate din punct de vedere al independenţei politice, ca un judecător clasic, va fi mai bine.

AGERPRES: Vorbeaţi zilele acestea de necesitatea reformării serviciilor secrete. Ce anume ar trebui schimbat?

Crin Antonescu: În primul rând, cred că serviciile speciale din România, ca şi din întreaga Europă, au de evaluat cum merge războiul hibrid în mijlocul căruia ne aflăm. Adaug faptul că, în România, serviciile funcţionează pe baza unei legi foarte vechi. Au existat nişte tentative, nişte discuţii de adaptare. Sunt legi dinainte de 9/11, cred. Ori suntem în alt secol la propriu, suntem în mijlocul unui război hibrid, suntem într-o eră în care tehnologia comunicării, a informaţiei a fost revoluţionată, nu doar schimbată.

Toate aceste lucruri pot să facă obiectul unei adaptări.

În plus, nu o strică, socotesc eu, ba chiar este necesar, să vedem ce garanţii în plus putem găsi la nivelul legii, dar la nivelul unei eventuale legi, că activitatea serviciilor şi oamenilor din servicii este limitată strict şi dedicată strict prerogativelor şi obligaţiilor lor din lege.

Pentru că există larg răspândită, de mulţi, mulţi ani, în societatea românească ideea că avem un deep state care trimite la servicii, ideea că avem un sistem care este altul decât sistemul oficial, sistemul instituţional, ideea că serviciile se implică, manipulează, fac politică, ceea ce nu este normal.

AGERPRES: Şeful Statului Major al Apărării a declarat recent că nu poate exclude riscul ca Rusia să atace NATO în următoarele luni, ani, pentru a testa cât de „în picioare” stă articolul 5 al Tratatului alianţei. Cum vedeţi acest lucru şi care este strategia pentru atragerea oamenilor către o carieră militară, în contextul în care ştim că structurile de apărare şi securitatea naţională au un deficit de personal?

Crin Antonescu: Da. Deficitul acesta de personal este răspândit nu doar în România. Oamenii nu mai vor să îmbrăţişeze cariera armelor cu atât mai mult cu cât s-a dovedit, ceea ce puţini credeau, că putem avea un război în Europa.

Putem avea un război oriunde.

Noi am crezut decenii în şir, după al Doilea Război Mondial, că războaiele sunt destinate altor continente, că numai mercenarii sau profesioniştii care îşi asumă astfel de riscuri pot fi paraşutaţi sau trimişi acolo, pe când acum se vede că riscul de a participa efectiv la o confruntare militară este mai mare şi atunci e sigur că şi reticenţa unor generaţii care nu mai sunt dispuse să moară pentru patrie, cum se spunea, în toate ţările, inclusiv în Rusia.

Aţi văzut că mobilizarea se face greu într-un regim autoritar şi militarist. Şi atunci sigur că asta este o problemă. Avertismentul şefului Marelui Stat Major este unul serios, trebuie luat în seamă. Eu, personal, încă sper că din varii motive asta nu se va întâmpla, dar el trebuie luat în seamă şi în orice caz, aşa cum spuneam, una din preocupările mele prioritare ca preşedinte, în calitate de comandant suprem al Forţelor Armate, va fi întărirea instituţiei militare, întărirea dotării militare şi întărirea inclusiv a corpului de profesionişti militari.

AGERPRES: Vă gândiţi şi că ar trebui creşteri salariale în acest domeniu?

Crin Antonescu: Se poate vorbi şi despre asta, nu am în acest moment detalii. Asta este o chestiune pe care trebuie să o discutăm şi cu Guvernul, evident, că banii sunt acolo şi există un Minister al Apărării, şi cu cei din Statul Major. Dar, până la urmă, sigur că este un argument.

AGERPRES: Dacă veţi fi preşedinte, cum aţi vedea rolul României în acordarea de ajutor statelor vecine în situaţii de criză?

Crin Antonescu: Depinde ce fel de ajutor. Cred că în calitate de membru al NATO trebuie să respectăm şi vom respecta strict, întotdeauna, prevederile articolului 5. În rest, aşa cum s-a întâmplat şi cu Ucraina, ajutor umanitar, ajutor financiar, ajutor economic, de la caz la caz, suntem şi am fost un bun vecin, suntem o ţară care a ştiut să se comporte generos în diferite împrejurări, în general şi în istorie. Din punctul acesta de vedere, nu cred că este vreo schimbare fundamentală.

AGERPRES: Credeţi că ar trebui întărită coaliţia prin intrarea la guvernare a încă unui partid, de exemplu USR, aşa cum spunea preşedintele interimar Ilie Bolojan?

Crin Antonescu: Asta este o chestiune strict a coaliţiei de guvernare, strict a parlamentarilor. Preşedintele ţării nu bagă şi nu scoate partide din coaliţii. Dacă dânşii ajung la o înţelegere şi consideră că USR, ştiu şi eu, presupun că de altă formaţiune este mai greu să fie vorba, trebuie cooptat la guvernare şi găsesc o formulă prin care se înţeleg, preşedintele nu are decât să o constate şi să o valideze, dacă este vorba de schimbarea unor miniştri sau de schimbarea eventuală a prim-ministrului.

AGERPRES: Cum vedeţi situaţia din USR? Afectează competiţia electorală?

Crin Antonescu: Afectează probabil campania electorală a doamnei Lasconi sau a domnului Nicuşor Dan, dar campania mea electorală nu, pentru că eu am procedat şi voi proceda până la sfârşit în această campanie electorală ca la înot sau ca la atletism – fiecare pe culoarul lui, nu cu ochii în dreapta şi în stânga la preopinenţi, ci cu ochii spre finish, adică spre cetăţeanul român, cel care până la urmă are votul.

AGERPRES: În situaţia în care nu veţi câştiga alegerile, vă veţi reînscrie în PNL?

Crin Antonescu: Nu. Sunt din ce în ce mai convins că voi câştiga alegerile, dar şi în ipoteza în care nu s-ar întâmpla asta, cred că sunt la o vârstă şi la capătul unei cariere politice în care nu este cazul să mă reînscriu într-un partid.

Oricând, şi dacă voi fi şi dacă nu voi fi preşedinte, şi Partidul Naţional Liberal şi alte partide vor putea să aibă discuţii, nu pot să zic sfaturi că n-am această pretenţie, dar lucruri care ţin de experienţa mea oricând, pentru că partide politice puternice înseamnă o democraţie puternică şi înseamnă o ţară puternică.

AGERPRES: Suntem în perioada sărbătorilor pascale. Unde vă veţi petrece Paştele?

Crin Antonescu: În localitate, la domiciliu. Sper să fim cu toţii, adică şi soţia şi fiica mea. Voi face ce fac de obicei, în aceste zile, adică sper să ne reunim, să ne întâlnim cu bătrânii care mai trăiesc, cu părinţi, cu bunici. Voi merge la biserică unde merg de obicei, probabil la mine în cartier. Nu vreau, chiar nu vreau să fac un eveniment de campanie din sărbătorile pascale sau din practicile creştineşti pe care le avem sau nu le avem fiecare.