Noul tip de război pe care Vladimir Putin pare să-l fi declarat Europei

În ultimii ani, Europa se confruntă cu o amenințare tot mai evidentă: sabotajul deliberat al infrastructurii submarine esențiale, precum cablurile de internet și conductele de energie. Aceste atacuri, suspectate a fi orchestrate de Rusia, vizează destabilizarea regiunii și testarea rezilienței occidentale într-un context de război hibrid, scrie politico.eu.

Sabotaje repetate în Marea Baltică

Din 2022, cel puțin șase incidente de sabotaj au fost înregistrate în Marea Baltică, afectând 11 cabluri submarine. Un exemplu notabil este incidentul din noiembrie 2024, când două cabluri de telecomunicații — BCS East-West Interlink și C-Lion1 — au fost tăiate aproape simultan. Aceste cabluri conectau Suedia cu Lituania și Finlanda cu Germania. Investigațiile au indicat prezența navei chineze Yi Peng 3 în zonele afectate, ridicând suspiciuni privind o posibilă colaborare între Rusia și China în aceste acte de sabotaj. ​

Vulnerabilitatea infrastructurii submarine

Cablurile submarine sunt esențiale pentru funcționarea internetului și a rețelelor electrice. Acestea sunt relativ ușor de avariat, fiind adesea situate la adâncimi mici și având o protecție limitată împotriva ancorelor sau altor echipamente. Reparațiile sunt costisitoare și pot dura săptămâni sau chiar luni, în funcție de gravitatea avariilor. De exemplu, în decembrie 2024, nava Eagle S a tăiat mai multe cabluri lângă Finlanda, provocând întreruperi semnificative. ​

Răspunsul NATO și al UE

Pentru a contracara aceste amenințări, NATO a lansat programul „Baltic Sentry”, care implică desfășurarea de fregate, avioane de patrulare maritimă și drone navale pentru monitorizarea regiunii. De asemenea, Alianța a înființat un centru maritim dedicat securității infrastructurii critice subacvatice. ​

Uniunea Europeană a alocat 540 de milioane de euro pentru consolidarea infrastructurii submarine până în 2027, inclusiv achiziționarea de cabluri de rezervă și nave specializate în reparații. Comisia Europeană a subliniat importanța reducerii dependenței de conexiuni unice și a consolidării rezilienței rețelelor. ​

Deși dovezile directe sunt limitate, multiple surse indică implicarea Rusiei în aceste acte de sabotaj. Oficiali europeni și experți în securitate au subliniat că astfel de acțiuni fac parte din strategia de război hibrid a Moscovei, menită să testeze limitele răspunsului occidental fără a declanșa un conflict deschis. ​

Un exemplu este incidentul din noiembrie 2024, când cablurile C-Lion1 și BCS East-West Interlink au fost tăiate aproape simultan. Prezența navei chineze Yi Peng 3 în zonele afectate a ridicat suspiciuni privind o posibilă colaborare între Rusia și China în aceste acte de sabotaj. ​

Provocări legale și diplomatice

Un obstacol major în investigarea și prevenirea acestor sabotaje este cadrul legal internațional. În afara apelor teritoriale, navele suspecte beneficiază de „trecere inofensivă”, iar jurisdicția revine statului sub al cărui pavilion navighează nava. Această situație complică intervențiile rapide și eficiente, mai ales când statele implicate, precum China, refuză cooperarea deplină.

Sabotajul cablurilor submarine reprezintă o amenințare reală și în creștere pentru securitatea Europei. Este esențial ca NATO, UE și statele membre să colaboreze strâns pentru a proteja această infrastructură vitală și a descuraja actorii statali sau non-statali care încearcă să destabilizeze regiunea prin astfel de acțiuni.​