Liderii Uniunii Europene nu vor să ia act în continuare de noua realitate creată de victoria lui Donald Trump

Liderii Uniunii Europene nu vor să ia act în continuare de noua realitate creată de victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA, elita pro-război încearcă în schimb să lanseze un atac final împotriva voinței poporului, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó.

Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, şeful diplomaţiei ungare a declarat la conferinţa de presă susţinută în pauza reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE că aceasta a fost prima întâlnire de la rezultatul foarte nefavorabil al alegerilor prezidențiale americane din punctul de vedere al „elitei politice pro-război de la Bruxelles”, care a creat o nouă realitate odată cu victoria lui Donald Trump, scrie rador Radio România.

„Mainstreamul pro-război încă nu vrea să vadă că sfârșitul este aici (…) Din păcate, liderii politici de la Bruxelles nu iau act de noua realitate”, a declarat ministrul de externe, care a adăugat: Această nouă realitate este caracterizată de noul președinte american pro-pace, atacurile rusești din ce în ce mai intense și de succes, înrăutățirea situației umanitare din Ucraina și apropierea iernii. În urma acestora, ar trebui să ne dăm seama, în sfârșit, că este timpul să punem capăt războiului, deoarece fiecare zi (…) aduce noi suferințe și sacrificii, un nou pericol de extindere a războiului. Victoria lui Donald Trump ar putea fi interpretată și ca o oportunitate serioasă, ar putea oferi Uniunii Europene o șansă uriașă de a înlocui politica anterioară, total eșuată pro-război, migrație și gen și să treacă la „no war, no migration, no gender”. În schimb, la Bruxelles și în elita politică pro-război de pe ambele maluri ale oceanului se formulează tot mai multe idei impetuoase. Sentimentul este că elitele politice pro-război de pe ambele maluri ale oceanului lansează un ultim atac disperat împotriva noii realități și a voinței oamenilor.

Péter Szijjártó a menționat printre aceste „idei extrem de periculoase, sălbatice” autorizarea desfășurării profunde a armelor livrate Ucrainei de către statele membre NATO în Rusia

„Aceasta este o idee incredibil de periculoasă, care implică un risc extrem de grav de răspândire a războiului”, a spus ministrul ungar de externe, care s-a referit şi la revendicările ucrainene la invitaţia NATO, care, în opinia sa, ar aduce în mod clar pericolul celui de-al treilea război mondial.

„Sau există aceea idee sălbatică care spune că atunci statele vecine NATO și UE ale Ucrainei ar trebui să doboare rachetele sau dronele rusești, ajungând şi astfel într-un conflict direct cu Rusia”, a spus Péter Szijjártó, care a atras tenţia asupra faptului că „în loc ca Europa – recunoscând noua realitate – să-şi dea seama că este timpul să punem capăt războiului, putem vedea și auzi din ce în ce mai multe idei impetuoase, care periclitează grav pacea Europei pe termen lung și implică pericolul extinderii războiul din Ucraina.

Ministrul şi-a exprimat nemulţumirea din cauza faptului că colegii săi „nu se pot elibera din captivitatea ideilor vechi” și are loc pregătirea celui de-al cincisprezecelea pachet de sancțiuni, ba mai mult, unii au prins curaj și vorbesc și despre restricții care afectează sectorul energetic. „Pe lângă aceasta, ei fac propuneri aparent absurde, de exemplu, trecerea pe lista de sancţiuni a sportivilor, cluburilor sportive, liderilor bisericești și oficialilor ONU”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare, care a precizat: Să ne înţelegem, Ungaria (…) nu va susţine, nu va permie nici în continuare întroducerea unor sancțiuni care ar fi contrare intereselor Ungariei, intereselor de securitate națională sau intereselor de securitate energetică. Oficialul ungare a mai menţionat: Ungaria a fost și în luna octombrie furnizorul numărul unu de energie electrică al Ucrainei, o treime din importurile țării vecine proveneau din surse ungare. „Atât despre cine ce rol are în garantarea securității energetice a regiunii”, a conchis Péter Szijjártó.