gripa aviară ar putea deveni contagioasă de la om la om. Ce trebuie făcut urgent

În stadiul de discuție virală al unei epidemii, agenții patogeni abia încep să infecteze oamenii în rafale sporadice. Este un semn că o pandemie poate fi la orizont. Previziunile privind bolile sunt ca previziunile meteorologice: Nu putem prevedea cele mai mici detalii ale unei anumite epidemii sau ale unei anumite furtuni, dar putem adesea identifica momentul în care apar aceste amenințări și ne putem pregăti în consecință, informează livescience.com.

Virusurile care provoacă gripa aviară sunt amenințări potențiale la adresa sănătății mondiale. Recentele focare la animale provocate de un subtip numit H5N1 au fost deosebit de îngrijorătoare pentru oamenii de știință. Deși infecțiile umane cauzate de H5N1 au fost relativ rare, au existat puțin peste 900 de cazuri cunoscute la nivel mondial începând cu 2003 – aproape 50% dintre aceste cazuri au fost fatale – o rată a mortalității de aproximativ 20 de ori mai mare decât cea a pandemiei de gripă din 1918. Dacă cele mai grave dintre aceste infecții rare ar deveni vreodată comune în rândul oamenilor, rezultatele ar putea fi devastatoare.

Abordând potențialele amenințări legate de boli dintr-o perspectivă antropologică, eu și colegii mei am publicat recent o carte intitulată „Emerging Infections: Three Epidemiological Transitions from Prehistory to the Present” pentru a examina modul în care comportamentele umane au modelat evoluția bolilor infecțioase, începând cu prima lor apariție majoră în perioada neolitică și continuând timp de 10 000 de ani până în prezent.

Privit din această perspectivă temporală profundă, devine evident că H5N1 prezintă un model comun de invazie treptată de la populațiile animale la populațiile umane. Ca mulți alți viruși emergenți, H5N1 face schimbări evolutive progresive care i-ar putea permite să se transmită între oameni. Perioadele dintre aceste etape evolutive prezintă oportunități de a încetini acest proces și, eventual, de a evita un dezastru global.

Răspândirea și discuțiile virale

Atunci când un agent patogen care cauzează o boală, cum ar fi virusul gripal, este deja adaptat pentru a infecta o anumită specie animală, acesta poate dezvolta în cele din urmă capacitatea de a infecta o nouă specie, cum ar fi oamenii, printr-un proces numit spillover.

Răspândirea este o întreprindere complicată. Pentru a reuși, agentul patogen trebuie să aibă setul potrivit de „chei « moleculare compatibile cu »încuietorile” moleculare ale gazdei, astfel încât să poată intra și ieși din celulele gazdei și să le deturneze mecanismul de replicare. Deoarece aceste încuietori variază adesea de la o specie la alta, agentul patogen poate fi nevoit să încerce mai multe chei diferite înainte de a putea infecta o specie gazdă complet nouă. De exemplu, cheile pe care un virus le utilizează cu succes pentru a infecta găinile și rațele pot să nu funcționeze la bovine și oameni. Și deoarece noile chei pot fi create doar prin mutații aleatorii, șansele de a obține toate cheile corecte sunt foarte mici.

Având în vedere aceste provocări evolutive, nu este surprinzător faptul că agenții patogeni rămân adesea blocați la jumătatea procesului de răspândire. O nouă variantă a agentului patogen ar putea fi transmisibilă de la un animal doar unei persoane care este fie mai sensibilă din cauza unei boli preexistente, fie mai susceptibilă de a fi infectată din cauza expunerii prelungite la agentul patogen.

Chiar și în acest caz, agentul patogen ar putea să nu fie capabil să iasă din gazda sa umană și să se transmită unei alte persoane. Aceasta este situația actuală cu H5N1. În ultimul an, au existat numeroase focare la animale sălbatice și domestice, în special la păsări și vite. Dar a existat și un număr mic de cazuri la om, cele mai multe dintre acestea înregistrându-se în rândul lucrătorilor din sectorul avicol și al produselor lactate care au lucrat îndeaproape cu un număr mare de animale infectate.

Epidemiologii numesc această situație „ pălăvrăgeală virală”: atunci când infecțiile la om apar doar în focare mici, sporadice, care seamănă cu semnalele pălăvrăgite ale comunicațiilor radio codificate – mici explozii de informații neclare care se pot adăuga la un mesaj foarte amenințător. În cazul discuțiilor virale, mesajul ar fi o pandemie umană.

Cazurile individuale sporadice de H5N1 în rândul oamenilor sugerează că transmiterea de la om la om ar putea avea loc la un moment dat. Dar chiar și așa, nimeni nu știe cât timp sau câți pași ar fi necesari pentru ca acest lucru să se întâmple.

Virusurile gripale evoluează rapid. Acest lucru se datorează în parte faptului că două sau mai multe varietăți de gripă pot infecta simultan aceeași gazdă, ceea ce le permite să își remanieze materialul genetic pentru a produce varietăți complet noi.

Aceste evenimente de remaniere sunt mai probabile atunci când există o gamă variată de specii gazdă. Prin urmare, este deosebit de îngrijorător faptul că se știe că H5N1 a infectat cel puțin 450 de specii diferite de animale. S-ar putea să nu treacă mult timp până când discuțiile virale vor face loc unor epidemii umane mai mari.

Remodelarea traiectoriei

Vestea bună este că oamenii pot lua măsuri de bază pentru a încetini evoluția virusului H5N1 și pentru a reduce potențial letalitatea gripei aviare în cazul în care aceasta ar deveni vreodată o infecție umană frecventă. Dar guvernele și întreprinderile vor trebui să acționeze.

Oamenii pot începe prin a avea mai multă grijă de animalele destinate consumului uman. Greutatea totală a păsărilor de curte din lume este mai mare decât toate speciile de păsări sălbatice la un loc. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că geografia celor mai multe focare de H5N1 este mai apropiată de adăposturile pe scară largă și de transferurile internaționale de păsări vii decât de modelele de cuibărit și migrație ale păsărilor acvatice sălbatice. Reducerea acestor practici agricole ar putea contribui la limitarea evoluției și răspândirii H5N1.

De asemenea, oamenii pot avea mai multă grijă de ei înșiși. La nivel individual, majoritatea oamenilor se pot vaccina împotriva virusurilor gripale sezoniere comune care circulă în fiecare an. La prima vedere, această practică poate părea să nu aibă legătură cu apariția gripei aviare. Însă, pe lângă prevenirea bolilor sezoniere, vaccinarea împotriva varietăților umane obișnuite ale virusului va reduce șansele ca acesta să se amestece cu varietățile aviare și să le ofere trăsăturile necesare pentru transmiterea de la om la om.

La nivelul populației, societățile pot colabora pentru a îmbunătăți nutriția și condițiile sanitare în rândul celor mai sărace populații ale lumii. Istoria a demonstrat că o nutriție mai bună crește rezistența generală la noi infecții, iar o igienă mai bună reduce cât de mult și cât de des sunt expuși oamenii la noi agenți patogeni. Iar în lumea interconectată de astăzi, problemele de sănătate ale oricărei societăți se vor extinde în cele din urmă la toate societățile.

Timp de peste 10 000 de ani, comportamentele umane au modelat traiectoriile evolutive ale bolilor infecțioase. Știind acest lucru, oamenii pot modifica în bine aceste traiectorii.