‘Este o binecuvântare pentru cetate şi o bucurie pentru pelerini’

Pelerinajul de Florii este o mărturisire a credinţei în Hristos cel Răstignit şi Înviat, o binecuvântare pentru cetate şi o bucurie pentru pelerini, le-a spus sâmbătă seară Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, miilor de credincioşi prezenţi pe Dealul Mitropoliei.

„Pelerinajul de Florii este rugăciune în procesiune şi adunare în mişcare a parohiilor şi mănăstirilor, a clerului şi credincioşilor mireni. El este o mărturisire a credinţei în Hristos cel Răstignit şi Înviat, dar şi o prietenie cu El, biruitorul morţii. Pelerinajul este o binecuvântare pentru cetate şi o bucurie pentru pelerini. Mulţumim tuturor clericilor şi credincioşilor participanţi la pelerinaj şi rugăm Mântuitorul Iisus Hristos să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire şi sărbători binecuvântate spre Slava lui Dumnezeu şi a noastră mântuire”, a spus Patriarhul Daniel, în cuvântul de învăţătură adresat participanţilor la Pelerinajul de Florii.

PF Daniel a amintit de încheierea Postului de 40 de zile şi intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Nostru Iisus Hristos.

„Postul de 40 de zile din perioada Triodului s-a încheiat cu Vecernia de vineri din săptămâna a şasea, adică de ieri. Astfel, s-a trecut spre Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor sau a Intrării Domnului în Ierusalim. Aceste două zile sunt o punte între postul ascetic de 40 de zile şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Nostru Iisus Hristos, care are un conţinut mistagogic, de participare tainică sau mistică la suferinţele lui Hristos, la Paştele Crucii, ca pregătire pentru a primi bucuria Paştelui Învierii Domnului”, a arătat Patriarhul.

Preafericitul Părinte a afirmat că învierea lui Lazăr a grăbit moartea lui Iisus prin răstignire înainte de Paştele iudaic.

„Încă din copilărie, Domnul Iisus mergea în fiecare an în pelerinaj la Ierusalim cu prilejul sărbătorii Paştelui Iudaic. Ultima dată însă, El a mers la Ierusalim după ce a înviat din morţi pe prietenul său Lazăr din Betania, care murise cu patru zile înainte. Minunea învierii lui Lazăr a patra zi a produs mare admiraţie şi bucurie în poporul simplu şi în rândul copiilor şi tinerilor, care l-au întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, cântându-i ‘Osana, binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului’. Atunci, mulţi iudei au crezut în Iisus. Din acest motiv, cărturarii şi fariseii, plini de invidie şi ură împotriva lui Iisus, au hotărât să-l ucidă. Astfel, învierea lui Lazăr a grăbit moartea lui Iisus prin răstignire înainte de Paştele iudaic. Însă Iisus a biruit moartea proprie prin Înviere şi a devenit temelia învierii tuturor oamenilor la sfârşitul veacurilor”, a explicat ierarhul.

El a amintit că interpretarea potrivit căreia învierea lui Lazăr este icoană sau preînchipuire a învierii de obşte sau universale se regăseşte explicată de doi părinţi, unul din Răsărit şi altul din Apus.

„Se află mai întâi explicată în scrierea Sfântului Chiril Alexandriei, care a trecut la domnul în anul 444, scriere numită ‘Comentarii la Evanghelia după Ioan’, dar şi într-o predică a teologului apusean Petru Hrisologul, trecut la domnul în anul 450. Deci, aceşti doi părinţi, unul din Răsărit şi altul din Apus, în aceeaşi perioadă, au interpretat într-un sens comun, asemănător, învierea lui Lazăr ca fiind o prefigurare a învierii de obşte”, a mai spus Patriarhul Daniel.

Arhiepiscopia Bucureştilor a organizat, sâmbătă, Pelerinajul de Florii, la care au participat mii de pelerini – ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov -, în fruntea cărora s-a aflat episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

Pelerinajul a început la Mănăstirea Radu Vodă şi a avut loc pe următorul traseu: bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, Piaţa Unirii (latura de Est şi Nord), Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche (prima oprire) – Piaţa Unirii (latura de Vest), Crucea brâncovenească (a doua oprire), Colina Bucuriei – Catedrala Patriarhală.

Anterior începerii pelerinajului, la Mănăstirea Radu Vodă, PS Timotei a sfinţit ramurile de salcie şi finic, care au fost apoi oferite credincioşilor, iar la Catedrala Patriarhală, pelerinii au fost întâmpinaţi de Preafericitul Părinte Daniel, care a sfinţit icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim” şi a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

Credincioşii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.

Potrivit tradiţiei Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.

Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, care în acest an este celebrat împreună de credincioşii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici pe data de 20 aprilie.