Efectul Georgescu asupra economiei. Analiștii financiari atrag atenția că așa ceva nu s-a mai întâmplat din perioada pandemiei Corona
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în luna noiembrie, cu 13,5 puncte până la valoarea de 31,4 puncte, cel mai mic nivel începând cu iulie 2020, arată cel mai recent al Asociaţiei CFA România, anunță Ziarul Financiar.
Evoluţia s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipaţii a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019. În acelaşi timp componenta de condiţii curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte
„Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, şi a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona.”, spune spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Potrivit sondajului, leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0831 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei a crescut comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5%.
În acelaşi timp, 59% dintre participanţi la sondajul CFA anticipează o majorare a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
Datele colectate de CFA în luna noiembrie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, analiştii financiari anticipează un curs valutar de 5,0310 lei/euro.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,2% din PIB.
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situeaza la valoarea medie de 1,3%.
ROBOR, în creștere
Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,83% în următoarele 12 luni.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 50% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere. De asemenea 68% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
În plus, datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
În ceea ce priveşte riscurile prevăzute pentru anul 2025, deşi exercitul s-a realizat în luna octombrie, acestea rămân la fel de actuale. Participanţii la sondaj au fost întrebaţi care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor. Conform răspunsurilor, în top 5 ricuri pentru anul viitor, 3 sunt economice iar 2 nu sunt din sfera economică.
Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politică fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei româneşti. Pe locul trei se situează, un risc non-economic – riscul de dezinformare. Apoi următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice şi riscul de conflicte armate între state.
