‘Economia nu funcționează ca un roman cu final fericit’. România, în fața provocărilor 2025

Economia României traversează o perioadă de transformare profundă, marcată de provocări, dar și de oportunități, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2025”, organizată la Banca Națională a României. Evenimentul a reunit oficiali guvernamentali, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților de reglementare, fiind un prilej de analiză a principalelor riscuri și direcții de dezvoltare economică.

Inflația în scădere, dar incertitudinile persistă

După crizele suprapuse din ultimii ani – pandemie, inflație, instabilitate geopolitică și criza energetică – România se află într-o etapă de ajustare economică. Conform prognozelor Băncii Naționale, inflația este așteptată să scadă la 3,8% până la finalul anului 2025, însă riscurile macroeconomice rămân ridicate.

În 2024, creșterea economică a fost de doar 0,9%, sub estimările inițiale, iar deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB, consolidându-se ca una dintre principalele vulnerabilități economice ale României. În plus, deficitul de cont curent a crescut cu aproape două puncte procentuale din PIB, semnalând o lipsă de aliniere a politicilor economice la principiile sustenabilității financiare.

„În ceea ce privește realitatea macroeconomică, simțim cu toții că traversăm o perioadă plină de provocări, dar și de oportunități. După crize suprapuse în plan global și regional – pandemie, inflație, război, criză energetică – consider că am intrat într-o etapă de ajustări controlate, deși nu în totalitatea lor. Putem observa, de exemplu, o tendință globală de corecție a inflației, iar România nu face excepție. Prognozele Băncii Naționale a României indică o scădere a ratei inflației la 3,8% la finalul anului 2025, dar și un număr ridicat de factori de incertitudine, care înclină în sus balanța riscurilor actuale. În anul 2024, creșterea economică a fost sub așteptări, de doar 0,9%. Totodată, deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB și rămâne una dintre cele mai presante probleme economice sau chiar cea mai mare provocare de politică economică a României. În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape 2 puncte procentuale din PIB, ceea ce indică politici publice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică. Vestea bună, inclusiv pentru noi, la Banca Națională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre imperativul reformelor, deoarece primii pași au fost deja făcuți la începutul acestui an. Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate și prioritățile de reformă administrativă anunțate, în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare, exprimă angajamentul decidenților privind refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor economice”, a declarat Cosmin Marinescu.

Transformările tehnologice și provocările mediului de afaceri

Fostul consilier prezidențial Cosmin Marinescu a subliniat că mediul de afaceri românesc trebuie să se adapteze rapid la schimbările generate de noile tehnologii și de reconfigurarea lanțurilor globale de producție. România rămâne însă în categoria „inovatorilor modești”, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană conform Innovation Scoreboard 2024.

În plus, companiile autohtone se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării, volatilitatea piețelor externe și un număr tot mai mare de insolvențe, mai ales în construcții și industria prelucrătoare. Cu toate acestea, există exemple de succes în rândul antreprenorilor români care reușesc să inoveze și să își extindă afacerile pe piețele internaționale.

România, jucător strategic pe piața energiei

Sectorul energetic devine tot mai relevant pentru poziția României în regiune, mai ales în contextul provocărilor geopolitice. Țara și-a demonstrat capacitatea de a-și menține stabilitatea energetică și de a sprijini Republica Moldova în momente critice, susține Marinescu.

„În privința sectorului energetic, aș spune, de asemenea, că suntem într-un punct de cotitură. În ultimii ani, în contextul turbulențelor geopolitice deja constrângătoare, România și-a testat reziliența, asigurând resurse energetice și pentru Republica Moldova, sprijin care va funcționa și în continuare. În prezent, poate mai mult ca oricând, România are toate atuurile unui jucător regional în domeniul securității energetice. Prin mix-ul energetic echilibrat și prin proiectele de anvergură aflate în implementare, dispunem deja de avantaje competitive considerabile. Chiar zilele acestea au demarat lucrările de foraj în Marea Neagră, pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun, iar acest proiect are potențialul de a întări decisiv balanța energetică națională în următorii ani. Avem în față un parcurs complex, marcat de provocarea de a reuși să menținem echilibrul între obiectivele verzi – aferente tranziției energetice, și obiectivele de securitate energetică și economică, cele care vizează protejarea consumatorilor vulnerabili și asigurarea competitivității industriale”, a spus Marinescu.

Fondurile europene – esențiale pentru investițiile viitoare

O prioritate majoră pentru economia României rămâne absorbția fondurilor europene, care constituie principala sursă de finanțare pentru proiecte de dezvoltare. Cosmin Marinescu a avertizat că întârzierile în accesarea acestor resurse pot reduce semnificativ impactul pozitiv al acestora asupra economiei.

În concluzie, viceguvernatorul BNR a subliniat importanța unor decizii economice fundamentate și a unui angajament ferm pentru reforme: „deciziile ce vor fi luate în această perioadă, deosebit de complexă, vor prefigura un nou capitol în evoluția economiei românești. Un capitol care trebuie să genereze pentru România competitivitate economică și sustenabilitate financiară.”