‘E doar economie, prostule’ – lecția americană care ne privește pe toți
Într-o postare pe LinkedIn, economistul Radu Georgescu readuce în discuție un celebru slogan politic american: „It’s the economy, stupid” – devenit în traducere neoficială „E doar economie, prostule”. A fost motto-ul câștigător al campaniei lui Bill Clinton din 1992 împotriva lui George H. W. Bush și a rămas, de atunci, o constantă în retorica electorală din Statele Unite.
Georgescu remarcă faptul că acest mesaj simplu continuă să aibă un impact major: oamenii votează, în esență, cu un ochi în portofel. Când vine momentul să aleagă liderii politici, cel mai important criteriu rămâne puterea de cumpărare, nu ideologiile sau discursurile sforăitoare.
Exemplul cel mai recent vine din SUA, unde Donald Trump – într-un nou tur de forță electorală – a mizat tot pe economia reală: primul punct din planul său a fost reintroducerea taxelor vamale pentru a proteja industria și locurile de muncă din America. Strategia nu a fost doar un exercițiu de imagine. A fost, spune Georgescu, un angajament asumat și pus în aplicare imediat după alegeri. „Omul face ce a promis în campania electorală. Woow.”
America – paradisul prețurilor mici?
Analiza economistului român merge mai departe și aduce în discuție diferențele fundamentale dintre modelul economic american și cel european. SUA nu are TVA, nu are accize și, până recent, avea unele dintre cele mai mici taxe vamale din lume. Rezultatul? Prețuri vizibil mai mici decât în România – inclusiv la produse autohtone.
Georgescu oferă un exemplu sugestiv: o mașină care în SUA costă X dolari este cu 40% mai scumpă în România, din cauza taxelor indirecte. Iar benzina? Prețul mediu al unui litru în SUA, inclusiv taxa de vânzare, este de aproximativ 3,82 lei. În România, în aceeași zi, același litru costa 7,24 lei – cu aproape 90% mai mult. Diferența o face nu piața, ci politica fiscală.
Un moment de răscruce în economia globală
SUA pare decisă să rescrie regulile jocului economic mondial, notează Georgescu. Ideea de „liber schimb” este înlocuită treptat cu o paradigmă în care producția internă este încurajată și protejată. Americanii nu spun „nu” importurilor, dar impun reguli care egalizează condițiile de piață: dacă un produs e scump în țara de origine, va fi la fel de scump și în SUA. „Este doar economie”, concluzionează Georgescu – adică o logică economică pragmatică, lipsită de ipocrizie.
Și noi ce facem?
Postarea se încheie cu o întrebare retorică, adresată românilor: în loc să criticăm America pentru măsurile de protecție economică, nu ar fi mai logic să ne întrebăm de ce plătim atât de mult pentru produse de bază? De ce acceptăm tăcut accize și taxe indirecte care ne golesc portofelele? De ce nu cerem aceeași transparență și predictibilitate fiscală?
„Tu te-ai pregătit?”, întreabă Georgescu, sugerând că valul de schimbare care vine dinspre SUA va forța și Europa – inclusiv România – să-și regândească strategiile economice. Fie ne adaptăm, fie rămânem spectatori într-un joc pe care alții încep deja să-l joace cu alte reguli.
