De ce alegerile prezidențiale din România ar putea zgudui NATO (analiză POLITICO)
România este o putere militară serioasă, motiv pentru care riscul ca C. Georgescu să devină președintele acesteia încurcă alianța, scrie publicația POLITICO, într-o analiză pe care o redăm mai jos.
România face parte din NATO de două decenii și este locul unei baze aeriene care se extinde, pentru a deveni cea mai mare din blocul comunitar din Europa. Se învecinează cu Ucraina; se uită „peste” Marea Neagră la Crimeea ocupată de Rusia; a trimis arme și muniție la Kiev; și găzduiește un sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore în Deveselu, în sudul României, unde se află atât forțele românești, cât și cele americane. Dar aceste legături internaționale sunt „deplânse” de Georgescu – scrie POLITICO -, care a descris rachetele Deveselu ca fiind o „rușine” națională, dar a făcut campanie pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina (vezi și: Călin Georgescu lămurește polemica despre scutul de la Deveselu).
Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianță
„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a spus Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, totuși, este să iau o poziție, să nu îngenunchez acolo, să nu iau totul. După cum am spus, ar trebui să facem totul în interesul nostru național”, a spus acesta.
Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv greu de atins, deoarece forțele de drepta nu are majoritate în parlamentul țării. De asemenea, i-ar putea enerva pe români, dintre care 88% susțin aderarea la alianță, potrivit unui sondaj recent.
Dar în sistemul politic de tip francez al României, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil de politica externă. Având un sceptic NATO în Palatul Cotroceni, prin urmare, ar putea da mari probleme alianței; Georgescu ar putea copia manualul premierului ungar Viktor Orbán, de exemplu, și ar acționa ca un „spoiler pro-Kremlin” în cadrul NATO, arată analiza.
Vezi și: Călin Georgescu, interviu pentru Politico – ‘Trump al României pune ochii pe companiile străine’
POLITICO: „Țara este una dintre cele mai mari cheltuitoare ale alianței”
„O schimbare politică dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianței militare. Țara este una dintre cele mai mari cheltuitoare ale alianței, zboară cu avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America și își propune să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfășurat trupe atât în Irak, cât și în Afganistan.
Această putere militară în creștere vine pe fondul a peste două decenii de creștere economică rapidă care a transformat țara dintr-un coș balcanic într-o națiune din ce în ce mai prosperă, care a depășit chiar și vechea rivală Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor”, arară analiza.
„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate și nu doar un consumator de securitate”, a declarat Anca Agachi, analist politic la think tank-ul RAND (RAND Corporation este un think tank american non-profit de politică globală, un institut de cercetare și o firmă de consultanță pentru sectorul public).
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și a ajutat la canalizarea ajutorului internațional către Kiev. De asemenea, se învecinează cu Marea Neagră.
Drone rusești au trecut prin spațiul aerian românesc în drum spre atacarea Ucrainei, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul său.
„Apropierea de Ucraina a poziționat România ca un partener logistic vital”, a declarat Antonia Colibășanu, analist geopolitic la Geopolitical Futures, adăugând că România este și un centru de instruire pentru piloții ucraineni de F-16.
Descurajarea NATO
Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul marginii estice a alianței, inclusiv unul condus de Franța în România. Unitatea, staționată la Cincu, va fi modernizată la o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.
Vezi și: VIDEO Călin Georgescu: Sunt ultra pro Trump și gândesc la fel ca el
Pe lângă apărarea antirachetă de la Deveselu, România își propune să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru a-și transforma baza aeriană Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilități ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, baza de la Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care unii vor fi mutați de la baza americană Ramstein din Germania.
„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al președintelui României.
În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar la scară largă numit Dacian Spring 2025, care va testa capacitatea Franței de a muta o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.
Nevoia de modernizare
În prezent, Bucureștiul cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, peste ținta de 2% a alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și 3% în 2026. Scopul este de a-și moderniza arsenalul și de a înlocui echipamentele îmbătrânite din epoca sovietică.
„Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele și capacitățile la nivelul necesar pentru a reacționa și a descuraja orice război”, a declarat Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie București și fost consilier guvernamental pe probleme de securitate internațională. România se bazează în mare măsură pe alte țări pentru arme pentru a-și moderniza forțele.
Bucureștiul este în proces de achiziționare a 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are apărare aeriană Patriot și sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate M142 (HIMARS). Anul trecut, România a achiziționat două vânătoare de mine din Marea Britanie pentru a ajuta la securizarea Mării Negre. Aceste eforturi „se confruntă cu întârzieri, deoarece Europa și Statele Unite se luptă cu întârzierile în livrarea de armament” cauzate de războiul din Ucraina și criza Covid-19, a declarat Colibășanu de la Geopolitical Futures.
Acesta este unul dintre motivele pentru care România cumpără arme și din țări non-NATO.
Este în proces de achiziționare a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.
La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Gigantul german de apărare Rheinmetall caută, de asemenea, să construiască o fabrică majoră de pulberi în țară.
