‘Dacă n-ar fi fost el, ar fi fost altul’

Anularea alegerilor prezidențiale în România naște temeri privind vulnerabilitatea proceselor democratice ale Europei la influența externă. Dar succesul șocant al unui candidat de extrema dreaptă ar putea fi și simptomul unor probleme interne mai profunde, scrie Haaretz, citată Rador Radio România.

Candidatul independent de extrema dreaptă care i-a surprins pe toți câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale din România nu are de gând să tacă în fața deciziei curții constituționale de a anula respectivul vot.

Călin Georgescu se prezintă drept victima unei „lovituri de stat” date de o „instanță mafiotă” în urma deciziei luate vineri la București, calificând instanța drept „o dictatură” și un „sistem oligarhic care vrea să protejeze ce a furat”.

Decizia survenită cu numai câteva zile înainte de turul doi, care ar fi trebuit să aibă loc duminică, a fost luată după de-secretizarea unor documente de la serviciile secrete care arată că Georgescu a beneficiat de o „acțiune hibridă agresivă a Rusiei”, similară cu alte interferențe electorale ale Moscovei din Ucraina și Moldova.

Acest candidat filorus, anti-UE și anti-NATO a evitat tacticile electorale tradiționale, preferând în locul dezbaterilor televizate clipuri pe rețeaua socială TikTok. Acolo a fost ajutat enorm de sprijinul Kremlinului, care a acționat prin conturi coordonate, algoritmi și conținuturi plătite pentru a-i amplifica prezența, acuză documentele.

Conform serviciilor secrete românești, operațiunea a implicat 25.000 de conturi de TikTok care „au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de alegeri” și a mai inclus „influencer”-i recrutați să-l promoveze pe Georgescu și pagini false are unor instituții naționale românești.

Al doilea tur începuse deja în diaspora la momentul în care instanța a anulat alegerile. Rezultatele primului tur, la care Georgescu a obținut 22,94%, și constatările serviciilor secrete au scos săptămâna trecută cam 3.000 de oameni în stradă la București, scandând „libertate” și „Europa”.

Guvernul va trebui acum să stabilească o nouă dată a alegerilor, de la care Georgescu va fi cel mai probabil exclus.

Georgescu necunoscutul

Victoria lui Georgescu la primul tur i-a uluit chiar și pe cei mai buni cunoscători ai regiunii. „Sincer, eu nu știam că tipul acesta exista”, a declarat cu o expresie perplexă Sebastian Schäffer, director al Institute for the Danube Region and Central Europe din Viena.

Schäffer anticipase un rezultat electoral bun pentru extrema dreaptă, dar se aștepta ca acele voturi să-i revină lui George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) de extrema dreaptă. În cele din urmă Georgescu a avut de profitat de pe urma unei explozii enorme și relativ târzii de susținere care l-a propulsat în turul doi, la care urma s-o înfrunte pe candidata liberală Elena Lasconi, o fostă jurnalistă.

Georgescu, un fost agronom de 62 de ani, a debutat în politica românească la începutul anilor ’90, cu funcții în ministerul mediului și cel de externe. În 2010-2012 a fost raportor special pentru drepturile omului și deșeuri periculoase la Înaltul Comisariat ONU al Drepturilor Omului, apoi reprezentantul României la Programul de Mediu al ONU.

Filorus, admirator al lui Vladimir Putin, naționalist și virulent anti UE și NATO, el a candidat ca independent. El propune încheierea războiului din Ucraina și sistarea oricărui ajutor militar și financiar pentru Kiev. E totodată adept al teoriilor conspirației. „El crede că apa n-ar trebui să fie îmbuteliată, că Covid-19 nu există – lucruri la care e receptivă o anumită parte a populației românești”, a declarat Schäffer.

Clipurile de pe TikTok ale lui Georgescu imită publicitatea macho, tradițională și hiperbolică pe care și-o face Putin, cu el înotând iarna într-un lac, practicând judo și călărind în costum popular un cal alb.

Simptom al nemulțumirii românilor

Campania de pe TikTok calificată de serviciile secrete „o acțiune hibridă agresivă a Rusiei”, explică în parte de ce Georgescu i-a surclasat pe ceilalți candidați ai extremei drepte, inclusiv Simion. Dar el reprezintă concomitent și simptomul unor probleme mai profunde ale țării, aceleași care au alimentat ascensiunea extremei drepte în general.

„Amplificarea lui a fost produsă artificial de TikTok, însă cauzele ascensiunii lui sunt reale”, consideră Veronica Anghel, profesoară asistentă la Robert Schuman Centre din cadrul European University Institute. Succesul lui Georgescu constituie un „vot de protest împotriva partidelor principale care se află la putere de foarte mult timp și cu toate acestea nu au făcut nimic”. Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta domină de decenii politica românească.

Unele decizii luate de instituții centrale e posibil să-l fi ajutat de fapt pe Georgescu. Când curtea constituțională a descalificat-o pe Diana Șoșoacă – o extremistă antisemită de dreapta de la partidul S.O.S. România – din cursa prezidențială, extrema dreaptă a considerat decizia o manevră politică menită a-i asigura lui Marcel Ciolacu de la PSD o trecere fără probleme în turul doi. În cele din urmă simpatizanții ei au trecut la Georgescu, scoțându-l din cursă pe Ciolacu.

Anghel, specializată în integrarea și extinderea UE, observă și că românii nu prea susțin Ucraina, în comparație cu alte țări europene. Guvernul român sprijină Ucraina, afirmă ea, dar „populația nu a fost consultată referitor la acea decizie. Ideea nu e că românii ar fi filoruși, însă s-au lăsat atrași de ideea neutralității și de cea că războiul e mai degrabă un rezultat al acțiunilor NATO și SUA”.

Vecină cu Marea neagră și având graniță comună cu Ucraina, România are o enormă importanță geostrategică pentru NATO în contextul războiului ruso-ucrainean. Ea găzduiește la baza de la Deveselu scutul anti-rachetă balistică Aegis al Marinei americane, iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă portul Constanța va deveni cea mai mare bază NATO din Europa după finalizarea lucrărilor de extindere.

Observatorii consideră că alegerea lui Georgescu ar fi periclitat poziția centrală a României în cadrul NATO.

„Și apoi mai e și chestia cu Covid-19”, a declarat Anghel despre teoriile conspirației vehiculate de Georgescu legat de pandemie: Covid-19 nu există fiindcă nimeni n-a văzut vreodată virusul afirmă acesta, respectiv „unica știință adevărată e Isus Cristos”. Vaccinarea în pandemie a fost în România printre cele mai restrânse din UE.

„Scepticismul era extrem de mare, în principal pe baza a tot soiul de teorii ale conspirației care făceau prăpăd prin țară. Georgescu a exploatat și acest aspect”, a declarat Anghel.

La primul tur a avut rezultate deosebit de bune în diaspora, unde a obținut 43%. Dacă Lasconi i-a cucerit pe cetățenii români din Moldova și a câștigat în orașe precum Paris și Berlin, Georgescu și-a adjudecat în general partea leului în Regatul Unit, Franța și Germania.

Această tendință ultranaționalistă în rândul emigranților a fost vizibilă recent și la alegerile din Turcia și Serbia.

Anghel crede că acesta e rezultatul normalizării extremei drepte în țările cu numeroși emigranți români precum Italia, Germania și Austria. În plus, emigranții sunt „mult mai conectați la rețelele sociale decât la presa consacrată”, iar acolo Georgescu are succes, a adăugat ea.

Și Schäffer crede că sentimentele de discriminare și marginalizare ale emigranților români i-ar fi putut încuraja să voteze un candidat ultranaționalist, simbol al sentimentelor de mândrie și măreție românească.

România, într-o stare de haos și incertitudine

Anularea alegerilor prezidențiale a aruncat România într-o stare de haos și incertitudine – chiar când ar trebui să se constituie un nou guvern în urma alegerilor generale.

Acel scrutin din 1 decembrie a fost câștigat de PSD. Însă el și PNL – adică actuala coaliție de guvernare – și-au văzut procentele scăzând în avantajul AUR și al altor partide de extrema dreaptă, care controlează acum 35% din locurile parlamentului.

În România premierul e numit de președinte. Cum scrutinul prezidențial e anulat, actualul ocupant al funcției care ar fi trebuit să plece pe 21 decembrie, Klaus Iohannis, va rămâne probabil în post cât va fi nevoie până la alegerea succesorului. Lui îi va reveni, deci, numirea unui nou premier.

Acest fapt, căruia i se adaugă dezvăluirile serviciilor secrete, fac ca rezultatul cel mai probabil să fie o coaliție pro-UE și pro-NATO cu participarea PSD și PNL.

Schäffer e îngrijorat de capcanele unei asemenea abordări. „Firește că poți constitui o «mare coaliție» chiar și mai largă, dar ce ar însemna acest lucru? Orice ai face, nu va opri tendința spre partide de extrema dreaptă tot mai puternice, așa cum vedem acum. Nu va ajuta la excluderea lor, dar cu siguranță nu va ajuta la demistificarea lor dacă le incluzi și pe ele.”

El consideră că noul guvern ar trebui să „adopte politici publice bune” și să se ocupe de problemele economice și de altă natură care alimentează popularitatea extremei drepte în România.

Ascensiunea lui Georgescu ridică întrebări serioase despre vulnerabilitatea proceselor electorale europene la influențe străine. Ceea ce nu poate infirma totuși susținerea vizibilă de care se bucură în România candidații și partidele de extrema dreaptă.

„Din multe puncte de vedere, dacă n-ar fi fost el ar fi fost altul”, a conchis Anghel.

Și când scrutinul prezidențial va fi în sfârșit reluat, ar putea foarte bine să se întâmple așa.