Curtea Internaţională de Justiţie deschide audierile privind obligaţiile umanitare ale Israelului

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) deschide luni o săptămână de audieri pentru a discuta obligaţiile umanitare ale Israelului faţă de palestinieni, la mai bine de 50 de zile după ce a fost impusă o blocadă totală asupra ajutoarelor care intră în Fâşia Gaza devastată de război, relatează AFP, scrie Agerpres.

Reprezentanţii ONU vor începe un maraton de cinci zile la CIJ, cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite, situată la Haga, în Olanda, la ora 10:00 (08:00 GMT) în faţa unui complet de 15 judecători. Statul Palestina va fi primul care va face o depoziţie, în cea mai mare parte a zilei.

Săptămâna aceasta, alte 38 de ţări, inclusiv Statele Unite, China, Franţa, Rusia şi Arabia Saudită, precum şi Liga Statelor Arabe, Organizaţia de Cooperare Islamică şi Uniunea Africană, îşi vor prezenta depoziţiile.

În decembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie, prezentată de Norvegia, care cerea CIJ să emită un aviz consultativ „în mod prioritar şi urgent”.

Rezoluţia cere CIJ să clarifice ce trebuie să facă Israelul în ceea ce priveşte prezenţa ONU, a agenţiilor sale, a organizaţiilor internaţionale sau a statelor terţe pentru „a asigura şi facilita livrarea nestingherită a proviziilor urgente esenţiale pentru supravieţuirea populaţiei civile palestiniene”.

Israelul controlează toate fluxurile de ajutor internaţional, vital pentru cei 2,4 milioane de palestinieni din Fâşia Gaza loviţi de o criză umanitară fără precedent, şi le-a oprit pe 2 martie, cu câteva zile înainte de prăbuşirea unui armistiţiu fragil după 15 luni de lupte neîncetate.

Şeful agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini, a denunţat vineri „o foamete provocată de om şi motivată politic”.

Conform Naţiunilor Unite, aproximativ 500.000 de palestinieni au fost strămutaţi de la sfârşitul încetării focului de două luni.

Israelul a reluat atacurile aeriene şi terestre pe 18 martie, declanşând ceea ce ONU a descris ca fiind „probabil cea mai gravă” criză umanitară din acest teritoriu de la începutul războiului, declanşată de atacurile mişcării islamiste palestiniene Hamas pe 7 octombrie 2023.

Atacul asupra Israelului a ucis 1.218 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, conform unui bilanţ al AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.

Represaliile militare israeliene au ucis cel puţin 52.243 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din teritoriu, considerate de încredere de ONU.

Cel puţin 2.111 palestinieni au fost ucişi din 18 martie.

Oficialii israelieni au declarat în repetate rânduri că presiunea militară este singura modalitate de a forţa Hamas să elibereze cei 58 de ostatici încă deţinuţi în Gaza, inclusiv cei 34 de morţi anunţaţi de armată.

Avizele consultative ale CIJ nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar se aşteaptă ca un astfel de aviz să crească presiunea diplomatică asupra Israelului.

În ianuarie 2024, CIJ a cerut Israelului să prevină orice posibil act de genocid şi să permită accesul ajutorului umanitar în Gaza. În martie 2024, ea a cerut – la solicitarea Africii de Sud, care acuză statul evreu de genocid – noi măsuri israeliene în faţa „foametei care se instalează” în teritoriul palestinian.

„Părţile implicate în conflict au arătat puţin angajament faţă de respectarea dreptului internaţional”, a declarat Haris Huremagic, doctorand la Institutul Universitar de Înalte Studii din Geneva, în Elveţia. „Cererea de aviz consultativ reflectă frustrarea generală faţă de lipsa unui dialog semnificativ pentru a aborda situaţia dezastruoasă din Gaza”, a adăugat el.

În iulie anul trecut, CIJ a emis un aviz consultativ în care a considerat „ilegală” ocupaţia israeliană a teritoriilor palestiniene, cerând ca aceasta să se încheie cât mai curând posibil.

Iniţiativa de rezoluţie a Norvegiei a fost declanşată de o lege israeliană care interzice UNRWA să opereze pe teritoriul israelian şi să-şi coordoneze activităţile cu guvernul israelian de la sfârşitul lunii ianuarie.

Autorităţile israeliene acuză unii angajaţi UNRWA că au participat la atacurile din 7 octombrie 2023.

Investigaţiile independente indică faptul că Israelul nu a furnizat dovezi cu privire la aceste acuzaţii.