Curtea de Apel respinge cererea împotriva hotărârii CCR
Curtea de Apel București a respins vineri, 22 noiembrie, atât cererea Dianei Șoșoacă de suspendare, prin ordonanță președințială, a hotărârii Curții Constituțională prin care i-a fost invalidată candidatura la alegerile prezidențiale, cât și cererea de anulare a aceleiași hotărâri CCR și a deciziilor BEC subsecvente. Așa cum era de așteptat, având în vedere că legea nu prevede o cale de atac împotriva hotârârilor CCR, cererile Dianei Șoșoacă au fost respinse ca inadmisibile.
Solutia pe scurt în cazul cererii de suspendare prin ordonanță președințială: „Respinge cererea ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bcuureşti. Pronunţată azi, 22.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”
Solutia pe scurt în cazul cererii de anulare a hotârârii CCR: „Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție principală formulată de Kovacs Denes. Recalifică excepția inadmisibilității ca apărare de fond. Respinge cererea ca inadmisibilă. Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, care se va depune la Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a IX-a de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată astăzi, 22.11.2024, soluția fiind pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.”
Inițial, Curtea de Apel București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, însă și această a doua instanță a constatat că nu este competentă material. Conflictul negativ de competență a fost soluționat joi, 21 noiembrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că instanța competentă este Curtea de Apel București.
De ce a invalidat CCR candidatura Dianei Șoșoacă
Curtea Constituţională a României a publicat, pe 7 octombrie, motivarea hotărârii din 5 octombrie privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României.
Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la calitatea României de stat membru al UE şi NATO, precizează Curtea Constituţională.
„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, se arată în document.
Curtea menţionează că libertatea de exprimare şi diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică sunt garantate de Constituţie.
„Candidatul la funcţia de preşedinte al României este conştient de semnificaţia informaţiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăţilor şi raţionamentelor transmise în spaţiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituţie şi la valorile acesteia, nefiind, aşadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu. În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale. Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public. O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional”, spun judecătorii de la CCR.
Potrivit instanţei constituţionale, este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită „efervescenţă şi vivacitate” a discursului politic, că una dintre caracteristicile principale ale democraţiei este posibilitatea exprimării libere a opiniilor privind rezolvarea problemelor societăţii în cadrul dezbaterii publice sau că în perioada preelectorală dezbaterea privind candidaţii şi programele lor contribuie la dreptul publicului de a primi informaţii şi cristalizează capacitatea alegătorilor de a alege în cunoştinţă de cauză dintre candidaţii propuşi, însă, în speţă, „Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziţii cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici Şoşoacă şi despre o conduită sistematică, persistentă şi îndelungată, menită să afecteze fundamentele constituţionale ale statului român şi ale garanţiilor acesteia, respectiv apartenenţa României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituţiei reprezintă un atac frontal la ideile şi principiile democratice şi la ordinea constituţională”.
În consecinţă, Curtea reţine în motivare că, raportat la actele şi faptele descrise de contestatori şi reţinute la paragrafele (…) prezentei hotărâri, înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei, corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO.
