cine este şi ce planuri are acum, după răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad

În calitate de comandant al filialei locale a Al-Qaida în războiul civil sirian, Abu Mohammed al-Jolani (sau al-Golani, conform transcrierii diverselor surse – n.r.) a fost o figură destul de ştearsă, care a stat departe de ochii publicului, chiar şi atunci când gruparea sa a devenit cea mai puternică facţiune care lupta pentru înlăturarea lui Bashar al-Assad. Astăzi, el este figura reprezentativă a rebelilor care au triumfat în Siria, intrând treptat în lumina reflectoarelor după ce a rupt legăturile cu al-Qaida în 2016, şi-a redenumit grupul şi i-a condus pe rebelii care l-au înlăturat pe preşedinte de la putere după 13 ani de război civil, scrie news.ro.

Departamentul de Stat al SUA oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la capturarea lui Abu Mohammad al-Jolani, pe care agenţia l-a desemnat pentru prima dată ca terorist în urmă cu mai bine de un deceniu, afirmând că gruparea sa „a efectuat multiple atacuri teroriste în întreaga Sirie”.

Cu toate acestea, Jolani este şi liderul forţelor rebele care tocmai au răsturnat regimul tiranic al dictatorului sirian Bashar al-Assad într-o ofensivă rapidă ce a surprins lumea întreagă. Ca urmare, Jolani este acum liderul de facto a peste 23 de milioane de sirieni şi a câtorva milioane de refugiaţi sirieni care se află în afara ţării lor, dintre care mulţi vor dori cu siguranţă să se întoarcă acasă acum că Assad nu mai este. Aşadar, cine este Jolani şi ce doreşte el? se întreabă CNN.

Născut în 1982, Ahmed al-Sharaa – pe numele său real – a crescut în Mazze, un cartier înstărit din Damasc. A început să studieze medicina, dar după invazia americană din Irak, în 2003, la 21 de ani, el a plecat să lupte în ţara vecină Siriei şi s-a alăturat grupării al-Qaida din Irak condusă de Abu Musab al-Zarqawi. În cele din urmă, a ajuns în celebra închisoare irakiană condusă de SUA, Camp Bucca, care a devenit un important loc de recrutare pentru grupurile teroriste, inclusiv pentru ceea ce avea să devină ulterior ISIS (Statul Islamic).

Eliberat din Camp Bucca după cinci ani de detenţie, Jolani a trecut înapoi în Siria şi a început în 2011 să lupte împotriva regimului lui Assad, cu sprijinul lui Abu Bakr al-Baghdadi, care va deveni ulterior fondatorul ISIS. Jolani a fondat Frontul al-Nosra (Jabhat al-Nusra, Frontul Victoriei – n.r.), care apoi a devenit Hayat Tahrir al-Sham (HTS) şi în cele din urmă s-a desprins de organizaţia teroristă.

UN RADICAL PRAGMATIC

Potrivit site-ului Middle East Eye, după atentatele din 11 septembrie 2001, au început să apară în viaţa lui Jolani primele semne ale jihadismului şi a început să participe la predici şi mese rotunde secrete în suburbiile marginalizate ale Damascului, pentru ca apoi, în 2003, să meargă în Irak să lupte împotriva americanilor.

Treptat, Abu Mohammad al-Jolani a trecut de la un vocabular fundamentalist la cuvinte care se pretind moderate pentru a-şi atinge obiectivele. Înalt, bine făcut, cu barbă neagră şi ochi ageri, Abu Mohammad al-Jolani a abandonat treptat turbanul jihadist pe care îl purta la începutul războiului în 2011 pentru o uniformă militară şi uneori pentru un costum civil, notează AFP. De la ruptura cu al-Qaida în 2016, el a încercat să îşi „spele” imaginea şi să prezinte o faţă mai moderată, fără a-i convinge prea mult pe analişti sau chiar cancelariile occidentale, multe dintre ele clasificând în continuare HTS drept grupare teroristă, deşi acum unele s-ar putea răzgândi.

„Este un radical pragmatic”, a declarat pentru AFP Thomas Pierret, specialist în islamismul din Siria. „În 2014, el era la apogeul radicalismului său pentru a se impune în faţa facţiunii radicale a rebeliunii şi a organizaţiei (jihadiste) Statul Islamic, pentru ca apoi să-şi modereze discursul”, explică cercetătorul de la CNRS.

După ofensiva rebelilor lansată la 27 noiembrie, Abu Mohammad al-Jolani a început să semneze cu numele său real, Ahmed al-Sharaa.

În 2021, el a explicat într-un interviu acordat postului public american PBS că numele său de război, Abu Mohammed al-Jolani, era o referire la originile familiei sale din Înălţimile Golan (al-Jolan în arabă). Potrivit acestuia, bunicul său a fost strămutat din Golan după ce Israelul a cucerit o mare parte din acest platou sirian, în 1967.

În 2013, el a refuzat să fie susţinut de Abu Bakr al Baghdadi, viitorul lider al Statului Islamic, preferându-l în schimb pe emirul al-Qaida, Ayman al-Zawahiri. Realist, în opinia susţinătorilor săi, şi oportunist, în opinia adversarilor săi, el a declarat în 2015 că, spre deosebire de Statul Islamic, nu intenţionează să lanseze atacuri împotriva Occidentului.

Iar când s-a despărţit şi de Al-Qaida, a spus că a făcut-o pentru a „elimina pretextele invocate de comunitatea internaţională” pentru a-i ataca organizaţia. De atunci, el „merge pe sârmă ca un om de stat în devenire”, spune Thomas Pierret.

MĂNUŞĂ DE CATIFEA PESTE PUMNUL DE FIER

Optând pentru mănuşa de catifea trasă peste pumnul de fier, în ianuarie 2017 a forţat rebelii radicali din nordul Siriei să fuzioneze în HTS. El a instituit o administraţie civilă şi şi-a intensificat gesturile faţă de creştinii din provincia Idlib, pe care gruparea sa o controla de doi ani.

Aici, HTS a fost acuzată de localnici, rude ale deţinuţilor şi activişti pentru drepturile omului de abuzuri pe care ONU le-a descris ca fiind echivalente cu crime de război, provocând demonstraţii în urmă cu câteva luni.

După ofensiva sa recentă, Abu Mohammed al-Jolani a încercat să-i liniştească pe locuitorii din Alep, un oraş cu o importantă comunitate creştină. Şi le-a cerut luptătorilor săi să păstreze „securitatea în regiunile eliberate”.

„Cred că este mai presus de toate o chestiune de bună politică. Cu cât sirienii şi comunitatea internaţională se tem mai puţin, cu atât Jolani va părea mai degrabă un actor responsabil decât un extremist jihadist toxic, iar sarcina sa va fi mai uşoară”, spune cercetătorul Aron Lund. „Este această atitudine total sinceră? Cu siguranţă că nu. Acest tip provine dintr-o tradiţie religioasă fundamentalistă foarte dură. Dar ceea ce face el este lucrul inteligent de spus şi de făcut în acest moment”, conchide Aron Lund.

Jolani acordă rareori interviuri organizaţiilor de presă occidentale, dar joi a vorbit cu CNN. În acest interviu, Jolani a avut grijă să se distanţeze de grupările teroriste sunnite precum ISIS şi al-Qaida, declarând: „Oamenii care se tem de guvernarea islamică fie au văzut implementări incorecte ale acesteia, fie nu o înţeleg cum trebuie”. Totodată, a încercat să liniştească minoritatea siriană alawită şi creştină spunând: „Aceste secte au coexistat în această regiune de sute de ani şi nimeni nu are dreptul să le elimine”.

Jolani, acum în vârstă de 42 de ani, a mai declarat pentru CNN că s-a maturizat faţă de momentul în care lupta împotriva americanilor în Irak, acum două decenii: „O persoană de 20 de ani va avea o personalitate diferită faţă de cineva de 30 sau 40 de ani şi, cu siguranţă, faţă de cineva de 50 de ani”, a spus el.

SUA l-au desemnat pe Golani terorist în 2013, afirmând că al-Qaida din Irak l-a însărcinat să răstoarne regimul lui Assad şi să instaureze legea islamică sharia în Siria şi că Nusra a efectuat atacuri sinucigaşe care au ucis civili şi a adoptat o viziune sectară violentă. Turcia, principalul susţinător străin al opoziţiei siriene, a desemnat HTS drept grup terorist, sprijinind în acelaşi timp unele dintre celelalte facţiuni care luptă alături de aceasta. Golani a acordat primul său interviu presei în 2013, cu faţa înfăşurată într-o eşarfă închisă la culoare şi arătând camerei doar spatele. Vorbind pentru Al Jazeera, el a cerut ca Siria să fie condusă în conformitate cu legea sharia. Aproximativ opt ani mai târziu, s-a aşezat pentru un interviu cu programul FRONTLINE al Serviciului Public de Radiodifuziune din SUA, cu faţa la cameră şi purtând o cămaşă şi o jachetă. Jolani a declarat că denumirea de terorist este nedreaptă şi că se opune uciderii de oameni nevinovaţi, scrie Reuters.

CUM I-AR PUTEA CONVINGE PE AMERICANI

Este greu de evaluat veridicitatea recentelor declaraţii liniştitoare ale lui Jolani şi ce ar putea însemna acestea pe termen lung, deşi oamenii săi nu au efectuat masacre sectare în stilul ISIS atunci când au cucerit oraşe siriene, notează CNN.

Din perspectiva SUA, un indicator pozitiv ar fi, de asemenea, dacă Jolani ajută la găsirea lui Austin Tice, un jurnalist american care a dispărut în Siria în urmă cu mai bine de 10 ani şi despre care duminică, preşedintele Joe Biden a declarat că el crede că este încă în viaţă.

Aşadar, este Jolani pur şi simplu acelaşi vechi jihadist reambalat într-o nouă haină „incluzivă”? Sau seamănă mai mult cu un lider islamist precum preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care, deşi nu este un democrat liberal, nu va declanşa o epurare sectară asupra populaţiei sale? se întreabă CNN. Merită să ne amintim – continuă analiza CNN – că talibanii s-au poziţionat ca nişte talibani 2.0 mai blânzi şi mai reţinuţi înainte de a cuceri întregul Afganistan în vara anului 2021, iar acum conduc ţara cu un pumn de fier misogin, la fel cum au făcut şi ultima dată când au fost la putere, înainte de atacurile din 11 septembrie. Iar când ISIS a cucerit mare parte din Irak în urmă cu un deceniu, armata teroristă a suprimat fără milă aproape toate grupurile etnice şi religioase, în afară de sunniţi. Prin urmare, tratamentul aplicat de Jolani minorităţii alawi şi creştine, peste care domneşte acum, va fi un indicator important al adevăratei sale „culori”.

La rândul său, administraţia Biden nu îşi asumă niciun risc în ceea ce priveşte capacitatea lui Jolani de a gestiona ameninţarea ISIS. Comandamentul central al SUA a anunţat că a efectuat duminică peste 75 de lovituri asupra unor presupuse tabere şi agenţi ISIS din centrul Siriei.

Sâmbătă, preşedintele ales Donald Trump a postat despre Siria cu majuscule: „ACEASTA NU ESTE LUPTA NOASTRĂ. LĂSAŢI-O SĂ SE DESFĂŞOARE. NU VĂ IMPLICAŢI!”. Dar SUA sunt deja implicate în Siria, cu aproape 1.000 de soldaţi americani desfăşuraţi acolo într-o misiune anti-ISIS.

Forţele americane se află în Siria de un deceniu, iar în timpul primului său mandat, Trump a discutat despre retragerea tuturor acestora. Ce să facă în legătură cu aceste forţe americane din Siria este o decizie cu care Trump se va confrunta probabil la preluarea mandatului.

LECŢII DIN ISTORIE

În 2003, americanii au răsturnat un alt dictator baasist (de la doctrina Partidului Baas Arab Socialist – n.r.), pe Saddam Hussein în Irak, şi apoi au concediat până la 30.000 de membri ai partidului Baas care conduceau ţara.

De asemenea, au scăpat de aproximativ o jumătate de milion de membri ai forţelor armate irakiene. Acest lucru a dus simultan la prăbuşirea guvernului irakian, creând în acelaşi timp un mare număr de oameni furioşi, înarmaţi şi instruiţi, dintre care unii s-au alăturat insurgenţei care lupta împotriva forţelor americane. Jolani a luptat atunci împotriva americanilor în Irak, aşa că este probabil conştient de această istorie instructivă.

În Libia, în 2011, o campanie de bombardamente NATO condusă de SUA a contribuit la căderea unui alt dictator secular brutal, Muammar Gadhafi. Treisprezece ani mai târziu, Libia este încă implicată într-un război civil în care ţări precum Emiratele Arabe Unite, Qatar, Rusia, Turcia şi SUA sprijină sau atacă diferite facţiuni.

Este posibil ca Jolani să reuşească să aducă ordinea în Siria, păstrând în acelaşi timp mulţi dintre birocraţii lui Assad, astfel încât ţara să continue să fie guvernată, urmărind în acelaşi timp o strategie de tip „cort mare”, de protejare a tuturor minorităţilor religioase din Siria.

Jolani a câştigat războiul împotriva unuia dintre cei mai răi dictatori ai secolului XXI. Dar acum începe partea cea mai grea, conchide CNN.