Ce urmează după primul tur (analiză)

Alegerile prezidențiale din România au produs un adevărat cutremur politic: George Simion și Nicușor Dan sunt finaliștii surpriză ai turului doi, programat pentru 18 mai, în timp ce Crin Antonescu, susținut de întreaga Coaliție de guvernare, a fost eliminat din cursă.

• Consultați rezultatul alegerilor prezidențiale, turul 1
• George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.702.889 voturi (40,94%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind urmat de candidatul independent Nicuşor Dan, cu 1.894.259 de voturi (20,95%), arată datele anunţate luni dimineaţă de Biroul Electoral Central, după numărarea a 98,52% din voturile valabil exprimate.

Harta României este luni dimineață, în cea mai mare parte, „aurie”, simbolizând voturile în favoarea lui George Simion. Excepțiile notabile sunt județele dominate de comunitatea maghiară (Harghita, Covasna, Mureș) alături de Satu Mare și Bihor, unde Crin Antonescu a câștigat. Capitala și Clujul au fost câștigate de Nicușor Dan.

George Simion a reușit să atragă atât electoratul suveranist tradițional, fidel fostului său aliat Călin Georgescu, cât și o parte din votanții nemulțumiți de partidele de la guvernare. Mesajul său de revoltă, amplificat de anularea primului tur din noiembrie 2024 și promisiunea numirii lui Călin Georgescu Georgescu ca premier, a reușit să mobilizeze eficient un segment larg al electoratului.

Al doilea câștigător este Nicușor Dan, intrat în turul doi cu sprijinul electoratului urban, diaspora și voturile celor dezamăgiți de opțiunile tradiționale. Deși atacat dur în campanie – inclusiv cu fotografii controversate publicate de Elena Lasconi ce sugerau o apropiere de cercuri oculte – Nicușor Dan a câștigat capital electoral din postura de victimă a sistemului. A fost ajutat și de voturile mobilizate pe ultima sută de metri, în special din diaspora.

Coaliția – „Titanic” cu trei căpitani

Rezultatul reprezintă o lovitură majoră pentru coaliția PSD-PNL-UDMR, care l-a susținut pe Crin Antonescu. Acesta nu a reușit să intre în turul al doilea, deși avea sprijinul celor mai mari partide din Parlament. Înfrângerea riscă să ducă la tensiuni interne majore și chiar la ruperea coaliției, după cum au sugerat deja lideri din PSD și PNL, în urma eșecului electoral.

„Fără Ponta, Antonescu era pe primul loc”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, acuzându-l pe fostul său coleg de partid că a fragmentat voturile.

În cadrul unei ședințe de urgență convocată de coaliție, liderii PSD, PNL și UDMR vor analiza cauzele înfrângerii și posibilele consecințe pentru viitorul coaliției. Protocolul actual prevede că fără Crin Antonescu la președinție, alianța ar înceta să existe, iar aceasta ar putea duce la schimbări semnificative în guvernare.

Victor Ponta, plasat pe locul patru, a atras o parte semnificativă din votanții PSD, contribuind indirect la eșecul lui Antonescu. De asemenea, primarii PNL și PSD nu au reușit să mobilizeze electoratul așa cum o făceau în trecut, ceea ce ridică semne de întrebare privind influența lor în actualul context politic.

România, la răscruce

Turul al doilea va fi o confruntare tensionată între doi candidați foarte diferiți, atât ca stil, cât și ca viziune politică. În absența unui mesaj clar și a unei mobilizări masive, șansele lui Nicușor Dan se bazează pe activarea unui electorat pro-european care să conștientizeze miza acestor alegeri. Nicușor Dan trebuie să scoată electoratul din canapele, din depresie și din convingerea că „oricum nu schimbă nimic”. Susținerea PNL pentru Nicușor Dan pare posibilă, însă poziția PSD rămâne incertă.

O eventuală victorie a lui George Simion ar putea adânci izolaționismul României pe plan internațional, alăturându-se grupului de lideri eurosceptici din Uniunea Europeană, cum sunt premierii Ungariei și Slovaciei.

George Simion este deja cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice și pentru susținerea mișcării „Make America Great Again” a lui Donald Trump. Declarațiile sale recente, în care subliniază că a votat „pentru a restabili democrația”, sunt indicii ale viziunii sale naționaliste, care pune accent pe suveranitatea națională în detrimentul integrării europene.

În fața unei astfel de provocări, România se află într-un moment crucial al istoriei sale politice, iar alegerile din 18 mai vor decide direcția în care va evolua țara în următorii ani.