Cazul concret al Republicii Moldova
Europarlamentarul român Șerban-Dimitrie Sturdza a transmis o adresă oficială Comisarului european pentru Vecinătate și Extindere, doamna Marta Kos, solicitând ferm ca instituțiile europene să utilizeze exclusiv denumirea oficială Republica Moldova (abreviat RM) în toate documentele și actele juridice. Potrivit acestuia, utilizarea formei scurtate „Moldova” reprezintă o abatere cu impact geopolitic, aliniindu-se – chiar și involuntar – clișeelor propagandei ruse orientate împotriva României și a Uniunii Europene.
Prințul Șerban-Dimitrie Sturdza acuză clar că „Denumirea Moldova, folosită în loc de Republica Moldova, servește propagandei ruse și afectează România”.
În adresă, eurodeputatul Sturdza atrage atenția că Moldova este un termen istoric și geografic care aparține patrimoniului identitar românesc și desemnează o regiune aflată astăzi în întregime în interiorul frontierelor României – stat membru UE. În schimb, Republica Moldova este un stat post-sovietic apărut în 1991 pe foste teritorii românești anexate de URSS în 1940 și înregistrat la ONU cu această denumire.
„Substituirea termenului Republica Moldova cu Moldova creează confuzie, permite manipulări geopolitice și poate sugera, în mod fals, modificări de frontiere”, a subliniat deputatul european.
DOCUMENTUL trimis de europarlamentarul Șerban-Dimitrie Sturdza poate fi citit AICI
Potrivit lui Sturdza, termenii Moldova și Republica Moldova nu sunt interschimbabili nici istoric, nici politic, nici juridic. Astfel, Moldova medievală (1359–1859) a fuzionat cu Valahia pentru a forma România, iar România este succesorul de drept al acestui stat. Republica Moldova, în schimb, este un stat recent, fără nicio succesiune juridică față de Principatul Moldova.
„Folosirea incorectă a denumirii Moldova în documente oficiale ale UE alimentează o teză propagandistică utilizată constant de autoritățile ruse pentru a pune sub semnul întrebării granițele actuale ale României și a proiecta pretenții teritoriale asupra unui stat membru UE”, avertizează eurodeputatul.
Ca argument, Sturdza amintește un episod din 2017, când președintele rus Vladimir Putin i-a oferit lui Igor Dodon o hartă a Principatului Moldova, sugerând că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. Această retorică, spune eurodeputatul, este parte a unei campanii hibride de distorsionare a realităților istorice și politice.
Deputatul propune ca, în cazul în care este necesară o abreviere a numelui oficial, instituțiile europene să folosească forma „RM” (Republica Moldova), așa cum se practică deja pentru alte entități – „UE” pentru Uniunea Europeană sau „PE” pentru Parlamentul European.
„În actualul context geopolitic tensionat, cu un război la granițele Uniunii Europene și cu o propagandă tot mai agresivă dinspre Kremlin, folosirea exactă a denumirilor oficiale nu este un simplu detaliu de protocol, ci o necesitate politică și identitară”, conchide Sturdza.
