Bubuie un mare conflict între Franța și țara care le-a fost cel mai mult timp colonie

Tonul dintre Franţa şi Algeria a urcat luni cu o treaptă odată cu anunţarea deciziei autorităţilor algeriene de a expulza doisprezece funcţionari francezi, cu riscul unor represalii din partea Parisului, relatează AFP, informează News.ro.

Luni seara, Algeria şi-a apărat decizia „suverană”, considerându-l pe ministrul francez de interne, Bruno Retailleau, „pe deplin responsabil” pentru noile tensiuni.

Într-un comunicat de presă, Ministerul algerian al Afacerilor Externe a confirmat că cele 12 persoane „care lucrează pentru ambasada şi consulatele Franţei în Algeria” au fost declarate personae non grata şi au fost „obligate să părăsească ţara în termen de 48 de ore”, ca răspuns la arestarea în Franţa a unui funcţionar consular algerian.

Decizia fusese anunţată luni dimineaţă de ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, care a cerut autorităţilor algeriene să „renunţe la aceste măsuri de expulzare”, în caz contrar Parisul neavând „altă opţiune decât să răspundă imediat”.

În ciuda acestor noi tensiuni, „contactele sunt menţinute”, iar Parisul doreşte să „revină la calm” cu Algeria, au asigurat luni surse diplomatice franceze citate de AFP.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a acordat 48 de ore pentru a evalua situaţia şi a decide ce măsuri să ia, a declarat o altă sursă diplomatică.

12 FUNCŢIONARI FRANCEZI EXPULZAŢI DE ALGER

Cele doisprezece persoane vizate de expulzare sunt funcţionari publici din cadrul Ministerului de Interne, însă ministrul de Interne, Bruno Retailleau, care a adoptat o linie dură faţă de Alger, a declarat că se va „abţine de la orice reacţie”, aflându-se într-o călătorie în Maroc.

Luni seara, diplomaţia algeriană a subliniat însă că această decizie a venit după „arestarea zgomotoasă şi ostentativă a unui funcţionar consular algerian pe drumul public de către serviciile aflate sub autoritatea Ministerului de Interne francez”. Ministerul alegerian a condamnat acest „act ruşinos”, afirmând că ministrul francez de interne a intenţionat să „înjosească” Algeria. Bruno Retailleau „poartă întreaga responsabilitate pentru turnura pe care au luat-o relaţiile dintre Algeria şi Franţa într-un moment în care acestea tocmai începuseră să se liniştească în urma conversaţiei telefonice dintre preşedinţii algerian şi francez”, a insistat ministerul alegerian.

DE UNDE AU PORNIT NOILE TENSIUNI

Vineri, trei bărbaţi, dintre care unul este angajat al unuia dintre consulatele Algeriei în Franţa, au fost inculpaţi la Paris pentru acuzaţii precum arestare, răpire, detenţie ilegală sau detenţie arbitrară, în legătură cu o acţiune teroristă, potrivit Parchetului naţional antiterorist francez (Pnat). În acest caz, care îl priveşte pe opozantul exilat al regimului algerian Amir Boukhors, un influencer care îşi spune Amir DZ, cei trei bărbaţi sunt urmăriţi penal şi pentru asociere teroristă criminală. Ei au fost plasaţi în arest preventiv.

Duminică, Bruno Retailleau a considerat că răpirea liderului opoziţiei algeriene este „dovedită”, „inclusiv de către un individ care lucrează la Créteil (în regiunea pariziană) la Consulatul General al Algeriei”.

Sâmbătă, Ministerul algerian al Afacerilor Externe a denunţat o „cabală judiciară inadmisibilă” bazată „doar pe faptul că telefonul mobil al agentului consular acuzat ar fi fost conectat la adresa de domiciliu” a lui Amir Boukhors.

Acest influencer algerian, care trăieşte în Franţa din 2016, a primit azil politic în 2023. Ţara sa a cerut să fie judecat. Algerul a emis nouă mandate internaţionale de arestare pe numele său, acuzându-l de fraudă şi infracţiuni teroriste. În 2022, justiţia franceză a refuzat extrădarea sa. În vârstă de 41 de ani şi urmărit de peste un milion de abonaţi pe TikTok, Amir DZ a fost ţinta a „două agresiuni grave, una în 2022 şi alta în seara zilei de 29 aprilie 2024”, ziua în care a fost răpit în suburbiile sudice ale Parisului, înainte de a fi eliberat a doua zi, potrivit avocatului său Eric Plouvier.

ÎNCERCĂRI DE RELANSARE A RELAŢIEI

Aceste schimburi de replici tensionate contrastează cu dorinţa declarată recent de cele două ţări de a-şi relansa relaţia bilaterală tumultoasă.

La începutul lunii aprilie, ministrul francez de externe Barrot a purtat discuţii cu omologul său Ahmed Attaf şi cu preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, exprimând, la Alger, dorinţa Franţei de a „întoarce pagina tensiunilor actuale”.

Cu câteva zile înainte, Macron şi Tebboune vorbiseră la telefon şi îşi exprimaseră dorinţa de a „relua dialogul”.

Preşedintele partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, a reacţionat luni pe X criticând ironic „rezultatele strălucite ale strategiei de pacificare a lui Emmanuel Macron”.

De asemenea, deputatul de dreapta Laurent Wauquiez a denunţat „o nouă umilinţă” şi a cerut ca „guvernul să apere onoarea Franţei şi să oblige Algeria să îşi ia în sfârşit înapoi toate OQTF-urile”, persoane care sunt obligate să părăsească teritoriul francez.

Criza dintre Paris şi Alger a început la sfârşitul lunii iulie 2024, când preşedintele francez a acordat întregul său sprijin unui plan de autonomie sub suveranitate marocană pentru Sahara Occidentală, revendicată de 50 de ani de mişcarea de independenţă Polisario, susţinută de Alger. Algeria şi-a retras imediat ambasadorul la Paris. Tensiunile au fost apoi agravate de „o serie de iritaţii”, printre care problema migraţiei şi arestarea în Algeria a scriitorului franco-algerian Boualem Sansal.

ALGERIA A FOST COLONIE FRANCEZĂ

Algeria franceză este numele dat Algeriei în perioada stăpânirii franceze, între 1830 și 1962. Teritoriul a fost guvernat sub diferite forme și a fost teritoriul cu una dintre cele mai lungi perioade de dominații franceze. Algeria a fost intens colonizată în această perioadă, colonii europeni fiind cunoscuți sub numele de pied-noir.

Cu toate acestea, populația musulmană a rămas majoritară pe întreaga perioadă, iar excluderea ei de la viața politică și economică a teritoriului a făcut ca aceasta să revendice o autonomie sportită și în cele din urma independența.

Tensiunile dintre cele două grupuri au atins apogeul în 1954 când au avut loc primele manifestări violente ce au dus la declanșarea Războiului din Algeria. Războiul a luat sfârșit în 1962 odată cu încheierea Acordurilor de la Evian iar în iulie 1962 Algeria a devenit un stat independent.