Bombardamente intense în nord-vest, după pierderea oraşului Alep, soldate cu zeci de victime

Avioane siriene şi ruseşti au bombardat luni intens sectoarele rebele din nord-vestul Siriei, omorând 11 civili, printre care şi copii, după pierderea oraşului Alep de către regim, în urma unei ofensive neaşteptate desfăşurate de insurgenţi, a comunicat organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citată de AFP, scrie AGERPRES.

Este pentru prima oară de la începutul războiului în Siria în 2011 când regimul sirian, aliat al Iranului şi Rusiei, pierde în totalitate controlul asupra acestui oraş din nordul ţării, ca urmare a ofensivei surprinzătoare din partea grupării islamiste Hayat Tahrir al-Sham (HTS) şi a facţiunilor rebele siriene aliate, dintre care unele sunt susţinute de Turcia.

Această coaliţie de combatanţi antiguvernamentali, prezentă în forţă în provinvia Idlib (nord-vest), a lansat o ofensivă fulgerătoare în 27 noiembrie, preluând sub control zeci de localităţi şi cucerind oraşul Alep, cu excepţia cartierelor nordice locuite de kurzi, potrivit OSDO.

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a căutat să obţină sprijin din partea aliaţilor săi în faţa acestui asalt fulgerător, soldat cu 457 de morţi, în cea mai mare parte combatanţi, plus 72 de civili, conform OSDO, o organizaţie cu sediul la Londra, dar care dispune de o vastă reţea de surse de informare în Siria.

Rusia, care deţine mai multe baze militare în Siria, a declarat că vrea să-i ajute pe Al-Assad şi forţele sale pentru a-i „respinge” pe rebeli în provinciile Idlib, Hama (mai la sud) şi Alep, în timp ce Iranul şi-a reiterat sprijinul „ferm” pentru regimul de la Damasc.

La o zi după lovituri sângeroase în Alep şi Idlib, avioane ruseşti şi siriene au efectuat noi raiduri împotriva regiunilor aflate în mâinile rebelilor în provincia Idlib, ţintind în special oraşul cu acelaşi nume şi o tabără pentru persoane strămutate, a indicat OSDO, consemnând 11 civili ucişi, între care cinci copii.

În oraşul Alep, imagini difuzate de AFPTV arată rebeli înarmaţi patrulând pe străzi la bordul unor vehicule militare sau pe jos. Unii dau foc unui drapel sirian şi portretelor înfăţişându-l pe Al-Assad, în timp ce alţii agită drapelul revoluţiei. Chiar dacă cele mai multe străzi par pustii, sirienii au ieşit din case pentru a-i aclama pe combatanţii antiguvernamentali. Aceştia din urmă „se vor binevoitori” şi au „distribuit pâine gratuit la intersecţii” duminică, a indicat un locuitor, contactat telefonic de AFP.

Rebelii au ajuns în citadela istorică Alep şi au preluat sub control clădiri guvernamentale, închisori şi aeroportul, „fără a întâmpina o rezistenţă semnificativă”, potrivit OSDO.

În 2015 şi cu sprijin militar crucial din partea Rusiei şi Iranului, regimul Bashar al-Assad a lansat o contraofensivă care i-a permis să recâştige treptat controlul asupra unei mari părţi a ţării, iar în 2016, al întregului oraş Alep, centrul economic al Siriei înainte de război.

Violenţele din ultimele zile, primele de această amploare după 2020, au amplificat temerile cu privire la reluarea ostilităţilor pe scară largă într-o ţară împărţită în mai multe zone de influenţă, unde beligeranţii sunt susţinuţi de diferite puteri regionale şi internaţionale.

După întâlnirea cu Bashar al-Assad la Damasc, şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi urmează să se întâlnească luni la Ankara cu omologul său turc Hakan Fidan şi cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

Turcia, care controlează mai multe zone în nordul Siriei şi susţine numeroase grupări rebele siriene, a declarat că sprijină eforturile destinate „să pună capăt tensiunilor” în ţara de la frontiera sa.

Debutul ofensivei rebelilor în Siria a coincis cu intrarea în vigoare a încetării focului între Israel şi Hezbollahul libanez, un aliat al regimului Al-Assad şi al Iranului, grupare şiită care a ieşit slăbită în urma războiului în Liban.

Apelul Occidentului

Într-un comunicat comun, SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au făcut luni apel la o „detensionare” în Siria, subliniind urgenţa unei „soluţii politice”.

SUA, care dispun de soldaţi pe teren în nordul Siriei, susţin Forţele Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi, care au luptat împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Siria.

FDS acţionează pentru a evacua „în deplină siguranţă” civilii kurzi din sectoare ale provinciei Alep, în special din oraşul Tal-Rifaat, spre „zone sigure în nordul ţării”, unde au instituit o administraţie autonomă, a declarat liderul acestora, generalul Mazloum Abdi.

Grupări rebele pro-turce au anunţat duminică faptul că sunt pe cale să cucerească Tal Rifaat, în apropiere de graniţa cu Turcia, unde, potrivit OSDO, circa 200.000 de kurzi sirieni au fost încercuiţi.

Înainte de actuala ofensivă, nord-vestul Siriei beneficia de un calm precar în baza acordului de încetare a focului pus în aplicare în 2020, sub patronajul Ankarei şi Moscovei.

La ora actuală, HTS şi rebelii controlează o bună parte din provincia Idlib, precum şi sectoare în provinciile Alep, Hama şi Latakia.

În cadrul ofensivei lor, rebelii au capturat mai multă tehnică rusească, postând fotografii cu diverse echipamente ruseşti pe reţele de socializare. Potrivit mai multor bloggeri militari pro-Kremlin, soldaţii ruşi au părăsit în grabă oraşul Hama şi ar fi început evacuarea şi de la baza aeriană Hmeimin din provincia Latakia. Anterior, generalul colonel rus Aleksandr Juravliov a sugerat că situaţia din Siria scapă deja de sub controlul regimului lui Assad, potrivit publicaţiei ucrainene Dialog.ua.

În acelaşi timp, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) şi-a exprimat îndoielile că Rusia va putea să-şi îndeplinească promisiunile de asistenţă militară pentru armata siriană. Analiştii au amintit că, în 2022, Rusia a retras sistemele de rachete antiaeriene S-300 din Siria pentru a fi folosite în războiul împotriva Ucrainei şi şi-a retras, de asemenea, o parte din trupele regulate şi unităţile de mercenari Wagner.