‘Biserica i-a cunoscut și i-a canonizat cu greu. Sunt un tezaur’
Joi, 3 aprilie 2025, în Aula Ateneului „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu, a avut loc conferința „Duhovnici și sfinți mărturisitori români – din închisorile comuniste în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, un eveniment organizat de Sectorul Cultural al Episcopiei Giurgiului cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Dr. Ambrozie, în parteneriat cu Centrul Cultural Local „Ion Vinea”.
Prezența masivă a elevilor seminariști, profesorilor și preoților a dat evenimentului o notă de solemnitate aparte, iar invitații – dr. Marius-Ștefan Ciulu și dr. Dragoș Ursu – au susținut două prelegeri impresionante, axate pe sfințenia mărturisitorilor din temnițele comuniste.
În cuvântul său, Preasfințitul Ambrozie a vorbit cu emoție și recunoștință despre părinții duhovnicești pe care i-a cunoscut personal și care au supraviețuit detenției comuniste.
„Copilăria mea a fost marcată de existența penitenciarului de femei de la Mislea, unde mătușa mea le învăța pe deținute arta țesutului covoarelor. Am văzut încă de atunci suferința – dar și demnitatea – unor femei înfruntând violența și umilința”, a spus Preasfinția Sa, evocând atmosfera dură a detenției, dar și lumina pe care acești mărturisitori au păstrat-o în suflet.
„Canonizarea celor 16 sfinți mărturisitori a fost un act de curaj. Cercetători ca domnul Ursu sau domnul Ciulu, care au avut acces la CNSAS și arhivele Sinodului, au adus în fața noastră chipuri luminoase ale pătimirii românești. A fost greu, dar s-a făcut. Biserica, care lucrează cu veșnicia, nu se grăbește, dar nici nu uită”, a subliniat PS Ambrozie.
Printre părinții amintiți s-au numărat Sofian Boghiu, Paulin Lecca, Arsenie Papacioc, Constantin Sârbu și Dometie Manolache – „oameni de bunătate covârșitoare, pe care i-am cunoscut, i-am ascultat și i-am văzut trăind cu Hristos în inima temniței”.
PS Ambrozie a atras atenția asupra pericolului uitării: „Noile generații, crescute în epoca post-adevărului, în era gadgeturilor și a rețelelor de socializare, pot pierde contactul cu realitatea sfințeniei acestor oameni. Dar acești părinți sunt un tezaur pe care Biserica ni-l pune la îndemână ca aducere-aminte”.
„Să nu uităm niciodată că unii dintre ei au murit în chinuri, loviți, umiliți, izolați. Marcel Petrișor, pe care l-am cunoscut la Comana, ne spunea cum a fost bătut peste organele genitale și a pierdut posibilitatea de a avea copii. Iar părintele Dometie Manolache a murit cărând alimente sătenilor săraci… Ce noian de bunătate!”, a mai spus ierarhul.
