Adio, sporuri ilegale! ICCJ a tranșat o problemă spinoasă

Codul Administrativ nu permite personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi serviciilor publice de interes local să primească, prin hotărâre de consiliu local, sporuri sau alte facilităţi nereglementate prin alte norme juridice, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Curtea de Apel Cluj a solicitat ICCJ să lămurească următoarea problemă de drept: “Dacă art. 129 alin. (12) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ permite acordarea prin hotărâre de consiliu local de sporuri şi facilităţi nereglementate prin alte norme juridice?”.

Conform art. 129, alin. (12) din Codul Administrativ, Consiliul local hotărăşte acordarea unor sporuri şi a altor facilităţi, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi serviciilor publice de interes local.

Înalta Curte a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 605/84/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: ”Art. 129 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite acordarea, prin hotărâre de consiliu local, de sporuri şi facilităţi nereglementate prin alte norme juridice”.

• “Decizia nr. 103: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 605/84/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: Art. 129 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite acordarea, prin hotărâre de consiliu local, de sporuri şi facilităţi nereglementate prin alte norme juridice. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024”, potrivit minutei instanţei supreme.

Decizia este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.