‘Acesta e scenariul horror’. Un expert în securitate explică ce i-ar putea aștepta pe români după alegeri
Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florenţa, explică patru posibile scenarii post-electorale pentru România. În opinia sa, România ar putea urma 4 modele – cel bulgar, ceh, polonez sau moldovenesc.
Scenariul bulgăresc
Având în vedere informațiile pe care le avem în acest moment, Marius Ghincea schițează patru posibile scenarii. Primul și deloc de dorit ar fi scenariul bulgăresc, în condițiile în care Bulgaria se găseșțe într-o criză politică adâncită de mai bine de trei ani și jumătate.
„Bulgaria suferă de o criză politică profundă ce a început în 2021 și care continuă până astăzi. Bulgarii au, în medie, o tură de alegeri anticipate la fiecare șase luni. Pe lângă aceasta, începând din 2017, Bulgaria are în persoana lui Rumen Radev și un președinte pro-rus și anti-american. Cauzele structurale ale crizei politice sunt legate de apariția unei noi dimensiuni de conflict politic. Ca și în România, lupta politică din Bulgaria era tradițional dată pe dimensiunea dreapta/anticomunism – stânga/postcomunism. Începând cu 2021, lupta se duce și pe dimensiunea cosmopolitanism / comunitarianism, ceea ce complică și fragmentează scena politică. Scenariul bulgăresc este probabil în România dacă rezultatele alegerilor parlamentare vor produce un legislativ foarte fragmentat, cu trei blocuri politice: suveraniștii, sistemul, liberal-progresiștii”, spune Ghincea pentru „Adevărul”.
Asta înseamnă că, în cazul în care vom avea un parlament fragmentat, riscăm o criză politică din care cu greu se poate ieși.
„Asta va duce la instabilitate politică pentru că va fi foarte greu să formezi un cabinet care să se bucure de o majoritate parlamentară. Iar orice majoritate va fi suficient de eterogenă politic (pe ambele dimensiuni: dreapta-stânga, cosmopolitan/comunitarian) încât va duce inerent la fricțiuni și căderi de guverne. Existența unui legislativ fragmentat este o condiție suficientă pentru a ajunge în scenariul bulgăresc, indiferent de cine ajunge președinte”, mai spune el.
Scenariul ceh
Un alt scenariu de luat în calcule este cel ca România să ajungă în situația Cehiei. Ar fi un scenariu poate mai bun decât cel bulgăresc, dar nu pefect.
„Republica Cehă a avut pentru un deceniu, între 2013-2023, un președinte eurosceptic și anti-Occidental în persoana lui Milos Zeman. Acesta a urmărit aprofundarea relațiilor cu China, având chiar un consilier chinez acuzat ulterior de corupție, și menținerea unor relații prietenești cu Rusia. Capacitatea lui Zeman de a influența politica internă și externă a Cehiei a depins de relația sa cu prim-ministrul și coaliția de guvernare. Acesta a putut să influențeze orientarea de politică externă cehă mult mai bine când prim-ministru era populistic Andrej Babis decât în perioada mandatului pro-europeanului Bohuslav Sobotka”, arată specialistul.
Marius Ghincea spune că scenariul ceh este probabil în România dacă Călin Georgescu ajunge președinte, dar rezultatele alegerilor parlamentare asigură o majoritate largă fie forțelor de centru-dreapta sau a forțelor sistemului (PSD, PNL, UDMR).
„În această situație, forțele pro-europene pot forma un cabinet care să izoleze și limiteze tendințele anti-occidentale ale unui președinte eurosceptic și pro-rus. Însă trebuie să reținem că în cazul românesc, președintele are mai multă putere decât este cazul în Republica Cehă. Deci scenariul cehesc este posibil în România în măsura în care orice majoritate parlamentară urmărește, de asemenea, să readucă funcția prezidențială în matca constituțională prin limitarea atribuțiilor acordate prin lege sau prin jurisprudența CCR”, adaugă el.
Scenariul polonez
Un al treilea scenariu este cel polonez. Marius Ghincea explică despre ce ar fi vorba:
„Polonia a avut la guvernare, în perioada 2015-2023, Partidul „Lege și Justiție” condus de frații Kaczyński, care a exprimat poziții puternic eurosceptice, dar nu anti-Occidentale. În perioada în care a fost la guvernare, PiS a provocat criza constituțională și politică legată de „reformarea” justiției. Această așa-zisă reformă a dus la conflicte de amploare cu Comisia Europeană și la erodarea statului de drept în Polonia. Cultural și social, PiS a promovat o viziune profund conservatoare social, naționalistă, socialistă economic, dar și anti-rusească.”
Spre deosebire de Polonia, unde cei de la Lege și Ordine au fost în egală măsură eurosceptici și anti-Rusia, România ar fi, în cazul în care câștigă Georgescu, mai degrabă pro-Rusia, crede expertul. Acesta ar fi, mai spune el, cel mai rău scenariu din cele 4.
„Guvernarea eurosceptică a PiS a fost favorizată de controlul tuturor instituțiilor statului de către forțele eurosceptice. PiS se bucura de o majoritate parlamentară, de controlul executivului și a președinției prin intermediul lui Andrzej Duda. Scenariul polonez este posibil în România, cu o valență profund anti-ucraineană și filorusească, ceea ce lipsește în Polonia, dacă Călin Georgescu câștigă alegerile prezidențiale și AUR/SOS/POT câștigă suficiente mandate pentru a forma o majoritate stabilă în legislativ. Acesta este scenariul horror pentru democrația și orientarea pro-Occidentală a României. Forțele suveraniste vor controla toți pilonii puterii politice și vor putea constitui o elită socio-politică și economică alternativă prin care să controleze țara, prin mecanisme de co-optare, epurare și promovare.”
Scenariul moldovenesc
Ultimul, dar și cel mai bun pentru România ar fi ceea ce Marius Ghincea intitulează „Scenariul moldovesc”.
„Republica Moldova a avut de a face cu acțiuni sistematice de destabilizare și subminare a orientării pro-Occidentale a țării, finanțate și întreținute de actori și oligarhi ruși și pro-ruși. Cu toate acestea, Maia Sandu și PAS au reușit, cel puțin pentru moment, să mențină stabilitatea politică prin câștigarea, la limită a alegerilor prezidențiale și păstrarea unei majorități parlamentare. Asta a permis forțelor pro-europene să rămână la guvernare și să mențină orientarea centrată pe integrarea europeană. Scenariul moldav este probabil în România dacă două condiții necesare și suficiente sunt îndeplinite: Elena Lasconi câșșigă turul doi al alegerilor prezidențiale și o coaliție de partide pro-europene pot asigura o majoritatea de guvernare stabilă”, încheie Marius Ghincea.