‘Vi se pare că este o persoană sănătoasă?’ Volodimir Zelenski tună și fulgeră după ce a auzit propunerea lui Vladimir Putin

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat joi la Bruxelles, pentru a se întâlni cu liderii UE, a comentat propunerea de duel cu rachete făcută, în mod cinic, de liderul rus Vladimir Putin în timpul conferinţei sale anuale de presă, când a spus că apărarea antirachetă a NATO este ineficientă şi a propus să fie testată în timp ce Rusia lansează asupra Kievului cea mai nouă rachetă balistică a sa, Oreşnik, relatează Reuters, scrie news.ro.

„Vi se pare că este o persoană sănătoasă?”, a reacţionat Zelenski. „Nenorociţi”, a completat el.

Putin a lăudat în conferinţa sa anuală de presă noua rachetă hipersonică rusă Oreşnik, care poate avea o rază de acţiune de 5.500 de km, şi a spus că nimeni nu o poarte doborî. „Să ne imaginăm că sistemul nostru se află la o distanţă de 2.000 de km, dar nici rachetele antirachetă amplasate pe teritoriul polonez nu îl vor atinge”, a dat el asigurări, calificând sistemul american de apărare antirachetă, care are o bază recent inaugurată în Polonia, drept unul costisitor, dar ineficient.

„Experţii occidentali să ne propună nouă, iar ei să le propună celor din Occident şi SUA, care îi plătesc pentru analizele lor, să desfăşoare un fel de experiment tehnologic, să spunem, un duel high-tech al secolului XXI. Să stabilească o ţintă de distrugere, să zicem Kievul, să concentreze acolo toate forţele lor de apărare aeriană şi antirachetă, iar noi vom lovi acolo cu Oreşnik şi vom vedea ce se întâmplă. Noi suntem pregătiţi pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?” – a declarat Putin cu cinism.

Putin a testat deja racheta în Ucraina, la 21 noiembrie, lovind în premieră o fabrică militară ucraineană ca răspuns la atacurile cu arme occidentale pe care Kievul le-a efectuat pe teritoriul Rusiei.

Putin se contrazice

Pe de altă parte, Vladimir Putin a declarat joi că este gata să facă un compromis cu privire la Ucraina în cadrul unor eventuale discuţii cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, pentru încetarea războiului. Putin a susţinut, în mod fals, că nu are condiţii pentru începerea discuţiilor cu autorităţile ucrainene, dar că acestea refuză dialogul.

Trump, un maestru autointitulat al intermedierii de acorduri şi autor al cărţii „Trump: the Art of the Deal” (Trump: Arta negocierii) din 1987, a promis să pună capăt rapid conflictului, dar nu a dat încă detalii despre cum ar putea realiza acest lucru.

Putin a răspuns întrebărilor unui reporter al unui canal de ştiri american dacă este pregătit să se întâlnească cu Trump, cu care susţine că nu a mai vorbit de ani de zile. Întrebat ce i-ar putea oferi lui Trump, Putin a respins o afirmaţie potrivit căreia Rusia se află într-o poziţie slabă, spunând că Rusia a devenit mult mai puternică de când a ordonat intrarea trupelor în Ucraina în 2022.

„Am spus întotdeauna că suntem pregătiţi pentru negocieri şi compromisuri”, a menţionat Putin, după ce a spus că forţele ruse, care avansează pe întregul front, se îndreaptă spre atingerea obiectivelor lor principale în Ucraina. „În curând, acei ucraineni care vor să lupte se vor epuiza, în opinia mea, în curând nu va mai fi nimeni care să vrea să lupte. Noi suntem pregătiţi, dar cealaltă parte trebuie să fie pregătită atât pentru negocieri, cât şi pentru compromisuri”, a punctat el.

Putin a mai spus până acum că este deschis să discute cu Trump despre un eventual acord de încetare a focului în Ucraina, dar a exclus să facă orice concesii teritoriale majore şi a insistat că Kievul trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO.

În conferinţa de joi, Putin a susţinut că Rusia nu are condiţii pentru a începe discuţiile cu Ucraina şi este gata să negocieze cu oricine, inclusiv cu preşedintele Volodimir Zelenski, deşi anterior l-a calificat drept un „nazist”.

Dar el a adăugat că orice acord ar putea fi semnat numai cu autorităţile legitime ale Ucrainei, pe care Kremlinul le consideră deocamdată a fi doar parlamentul ucrainean, întrucât Zelenski şi-a încheiat oficial mandatul de preşedinte, dar a rămas la putere (pentru că alegerile prezidenţiale nu au putut fi organizate în condiţiile războiului şi a legii marţiale – n.r.).

Zelenski ar trebui să fie reales pentru ca Moscova să îl considere un semnatar legitim al oricărui acord, pentru a se asigura că acesta este sigur din punct de vedere juridic, a spus Putin.

Putin a respins, de asemernea, ideea de a conveni un armistiţiu temporar cu Kievul, afirmând că numai un acord de pace de lungă durată cu Ucraina ar fi satisfăcător. Dar orice discuţii ar trebui să aibă ca punct de plecare un acord preliminar încheiat între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului, în cadrul discuţiilor de la Istanbul, care nu a fost niciodată pus în aplicare, a adăugat el.

Unii politicieni ucraineni consideră că acest proiect de acord seamănă cu o capitulare care ar reduce la zero ambiţiile militare şi politice ale Ucrainei.

Rusia, care prezintă conflictul drept o operaţiune militară specială defensivă menită să oprească expansiunea periculoasă a NATO spre est, controlează aproximativ o cincime din Ucraina şi a cucerit câteva mii de kilometri pătraţi de teritoriu în acest an.

Hotărâte să încorporeze patru regiuni ucrainene în Rusia, forţele Moscovei au cucerit sat după sat în est şi ameninţă acum oraşe de importanţă strategică precum Pokrovsk, un nod rutier şi feroviar important.

Putin a declarat însă că luptele sunt „complexe”, astfel încât este „dificil şi inutil” să fie prezis un termen de încheiere a ostilităţilor, deşi, spune el, Rusia se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-a propus.

Discutând despre prezenţa continuă a forţelor ucrainene în regiunea Kursk din Rusia, Putin a declarat că trupele Kievului vor fi forţate să plece, dar, la fel, a refuzat să spună exact când se va întâmpla acest lucru.

Războiul a transformat economia rusă, iar Putin a recunoscut că aceasta dă semne de supraîncălzire, ceea ce alimentează o inflaţie îngrijorător de ridicată. Dar el a spus că creşterea este mai mare decât a multor alte economii, cum ar fi Marea Britanie.

Regretul lui Putin

Întrebat dacă ar face ceva diferit, el a spus că ar fi trebuit să trimită trupe în Ucraina mai devreme decât în 2022 şi că Rusia ar fi trebuit să fie mai bine pregătită pentru conflict.

„În trei ani, ne-am schimbat cu toţii. Glumesc mai puţin şi aproape că nu mai râd”, a mărturisit Vladimir Putin, întrebat despre efectele celor aproape trei ani ai „operaţiunii militare speciale” în Ucraina asupra personalităţii sale. Dar el nu şi-a exprimat niciun regret. Dimpotrivă, de fapt. „Dacă ar fi fost posibil să mă întorc în timp, ştiind ce se întâmplă astăzi, aş fi luat în considerare decizia de a lansa operaţiunea specială mai devreme”, a declarat Putin, insistând că Rusia a fost „înşelată” şi „forţată” să-şi lanseze ofensiva.

Întrebat de un reporter BBC dacă a avut grijă de Rusia, lucru pe care Boris Elţîn i-a cerut să îl facă înainte de a-i preda preşedinţia, la sfârşitul anului 1999, Putin a spus că a făcut-o. „Ne-am îndepărtat de pe marginea abisului”, a spus Putin. „Am făcut totul pentru a mă asigura că Rusia este o putere independentă şi suverană, capabilă să ia decizii în propriul său interes”, a continuat el.

Întrebat despre preferinţele sale în ceea ce priveşte foştii şefi de stat europeni cu care ar dori să ia ceaiul astăzi, Vladimir Putin şi-a împărtăşit amintirile despre momentele bune petrecute cu fostul preşedinte francez Jacques Chirac şi discuţiile lor bogate. „Era o adevărată enciclopedie. Îi puneai orice întrebare şi el ştia totul. Am învăţat multe de la el”, a spus Putin despre fostul preşedinte francez între timp decedat. Vladimir Putin, care a împlinit în noiembrie 72 de ani, i-a menţionat, de asemenea, pe fostul cancelar german Helmut Kohl şi pe fostul preşedinte italian Silvio Berlusconi, ambii decedaţi.