Europa este efectiv ruptă în două. România a picat în jumătatea mai grea

Anul 2024, un an record în ceea ce privește temperaturile, pare deja departe, dar încă are lucruri de învățat. Deoarece evenimentele meteorologice extreme succesive din Europa au divizat literalmente continentul în două blocuri, unul foarte umed, celălalt deosebit de uscat, iar efectul acestei diviziuni persistă și astăzi. Aceasta este ceea ce subliniază raportul privind starea climei europene în 2024, publicat marți, 15 aprilie 2025, de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM).

„Contraste climatice izbitoare”

Acest document de o sută de pagini face bilanțul „contrastelor climatice izbitoare” dintre est și vest, care sunt destul de neobișnuite. Din cauza precipitațiilor intense și prelungite din 2024, Europa de Vest a cunoscut unul dintre cei mai ploioși zece ani înregistrați din 1950. Franța, Belgia, Olanda, Luxemburgul și Danemarca s-au numărat printre cele mai ploioase țări. Spania și Italia au înregistrat chiar și cel mai ploios an din 1979 încoace.

Drept urmare, solul a rămas mai umed decât în ​​mod normal, în special vara și toamna. În Danemarca, în unele regiuni, acest fenomen a atins chiar niveluri record. „Această situație, combinată cu precipitațiile peste medie din timpul verii, a dus la inundații localizate”, se arată în raport. Același fenomen s-a produs în octombrie în Franța, în special în Seine-et-Marne, unde furtuna Kirk a provocat inundații „agravate de solurile deja saturate”.

Ploile au supraîncărcat și râurile: pe tot parcursul anului, debitul lor a fost mai mare decât în ​​mod normal în vestul și centrul Europei. Și aproape o treime din sistemul fluvial a suferit inundații care au depășit pragul „ridicat”. Acest episod de inundații, fără precedent din 2013, este al cincilea ca mărime înregistrat din 1992. „Europa de Vest a înregistrat debite ale râurilor mult peste medie, unele bazine hidrografice, precum Tamisa în Regatul Unit și Loara în Franța, înregistrând cele mai mari debite înregistrate vreodată în ultimii treizeci și trei de ani, în patru luni de primăvară și toamnă”, se arată în raport.

Printre evenimentele notabile s-a numărat furtuna Boris din Europa Centrală, unde ploile torențiale au provocat revărsarea malurilor râurilor în septembrie. „Debitele au atins cel puțin dublul mediei maxime anuale pe 8.500 km de râuri”, inclusiv Dunărea, notează raportul. Opt țări (Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, România și Italia) au plătit prețul. O lună mai târziu, o furtună mediteraneană a lovit Valencia, Spania, cu ploi torențiale care au aruncat până la 72 cm de apă pe metru pătrat în douăsprezece ore, provocând moartea a 232 de persoane.

În total, furtunile și inundațiile din 2024 au afectat aproximativ 413.000 de persoane în Europa, provocând moartea a 335 dintre acestea. Schimbările climatice sunt parțial responsabile pentru acest lucru, deoarece au început să modifice modelele de precipitații: „În ultimele decenii, precipitațiile medii au crescut în nordul, vestul, centrul și estul Europei. În nordul și estul Europei, precipitațiile extreme au crescut, de asemenea”.

Europa este una dintre regiunile în care se așteaptă cea mai mare creștere a riscului de inundații și pe viitor. Zonele afectate de inundații vor crește în special în Europa de Vest și Centrală, subliniază raportul. Prin urmare, un an devastator precum 2024 este probabil să fie mai frecvent în viitor.

Patruzeci și trei de zile de cuptor în Est

În sud-estul Europei, pe de altă parte, zilele deosebit de calde și uscate au persistat timp de mai multe luni. Precipitațiile au fost insuficiente primăvara și vara, în timp ce temperaturile au fost extreme. Nu mai puțin de șase valuri de căldură, însumând 43 de zile de căldură toridă, au lovit această zonă între iunie și septembrie. Raportul numără, de asemenea, un număr record de 23 de nopți tropicale (când temperatura nu scade sub 20°C) în timpul verii, de trei ori mai mult decât media obișnuită.

Temperaturile ridicate și lipsa ploilor au provocat condiții de secetă în vară nemaivăzute de doisprezece ani. Acest lucru s-a resimțit în râuri: „Europa de Est a înregistrat debite sub medie în cea mai mare parte a anului, cu cele mai mici debite înregistrate vreodată în noiembrie”, notează raportul.

De atunci, situația nu a revenit la normal, iar în această primăvară a anului 2025, solurile și râurile din Europa de Est sunt deosebit de uscate. În viitor, sub influența schimbărilor climatice, riscul de secetă va crește și mai mult în sud-estul Europei, se arată în raport, care adăugă că „problemele legate de cererea și aprovizionarea cu apă vor deveni, prin urmare, mai grave și mai persistente”. Într-un sens mai larg, pe termen lung ar putea apărea o Europă cu două fațete contrastante: sudul, care va deveni mai uscat, și nordul, unde condițiile vor fi mai umede.

Celeste Saulo, secretarul general al OMM, subliniază că Bătrânul Continent este cel „care se încălzește cel mai rapid” și că „fiecare fracțiune suplimentară de grad de creștere a temperaturii este importantă, deoarece sporește riscurile pentru viețile noastre, pentru economii și pentru planetă”. Acesta solicită eforturi sporite de adaptare la schimbările climatice, într-un moment în care jumătate dintre orașele europene nu au planuri în acest domeniu.

Sursa: Liberation, în traducerea Rador Radio România