Am avut un an bun, cu realizări

Preşedinta Federaţiei Române de Atletism, Anişoara Stanciu, a declarat pentru AGERPRES că 2024 a fost un an bun, cu realizări, chiar dacă nu s-a realizat obiectivul pentru Jocurile Olimpice de la Paris, cucerirea unei medalii, potrivit Agerpres.

”A fost un an bun, plin de provocări, dar şi de realizări, cel puţin pentru noi. Consider că anul a avut şi realizări, dar sunt convinsă că întreaga familie a atletismului românesc priveşte cu mândrie şi cu recunoştinţă către sportivii, antrenorii şi toţi cei care au contribuit la succesul acestui an. Nu face decât să confirme cumva că munca, pasiunea, dedicarea duc la performanţă. Sigur, nu la nivelul altor ramuri sportive, dar a fost un an cu competiţii importante internaţionale, inclusiv Jocurile Olimpice, care a demonstrat cât s-a putut că atletismul românesc rămâne competitiv pe scena globală”, a spus Anişoara Cuşmir Stanciu, campioana olimpică de la Los Angeles.

La JO 2024, niciun atlet român nu a reuşit să urce pe podiumul olimpic, dar preşedinta FRA subliniat totuşi că toţi sportivii au concurat foarte bine şi şi-au depăşit la Paris locurile din clasamentele mondiale anterioare Jocurilor.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

”Sigur că aveam ca obiectiv o medalie pe care n-am obţinut-o şi este un mare regret pentru noi, dar am avut ferma convingere că putem să luăm această medalie şi puteam să luăm medalie fie cu Alina Rotaru, fie cu Bianca Ghelber. Din păcate, din motive obiective, conform explicaţiilor date de antrenorii celor două fete, nu s-a întâmplat acest lucru. Dar aveam planificat un loc 4-8 şi un loc 9-12 şi aici am depăşit obiectivul, pentru că am avut cinci finalişti la Jocurile Olimpice. Important est faptul că fiecare dintre cei prezenţi la Jocurile Olimpice au plecat de pe nişte poziţii înainte întrecerile olimpice şi toţi au fost în creştere, au venit pe poziţii mult mai bune. Iar locul şapte la Jocurile Olimpice în ziua de azi reprezintă mare lucru ţinând cont de faptul că atletismul este alături de înot probabil sportul cu cele mai multe ţări participante, cu peste 200 de ţări prezente, iar atleţii noştri în fiecare probă s-au întâlnit cu alţi minim 21, maxim 48 de sportivi. Aceasta este concurenţa în atletism, de aceea revin şi spun că locurile şapte obţinute de Alina Rotaru la lungime şi de Delvin Meringor la maraton sunt foarte bune. De asemenea, foarte bune sunt şi poziţia a noua obţinută de Bianca Ghelber la aruncarea ciocanului, locul 10 pentru Andreea Taloş la triplusalt, locul 11 pentru Alin Firfirică la disc. Să fii în primii 12 din lume, iarăşi vin şi spun este un lucru bun, dacă nu foarte bun”, a comentat evoluţia atleţilor noştri olimpici fosta deţinătoare a recordului mondial la săritura în lungime.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Pe lângă competiţiile seniorilor din acest an, Anişoara Stanciu a subliniat şi rezultatele juniorilor la marile competiţii internaţionale: ”În 2024 au avut competiţii şi juniorii şi aici am avut Campionatul European Under-18 de la Banska Bystrica (Slovacia), de unde ne-am întors cu două medalii, un aur la aruncarea greutăţii prin sportivul Ştefan Ciobanu şi un argint prin Alessia Pop în proba de marş. De asemenea, alţi şapte sportivi au intrat în primele opt locuri, deci în finalele probelor în care au participat. Juniorii de la Under-20 au avut Campionatul Mondial la Lima, de unde ne-am întors cu un loc patru. Alessia Pop este cea care care a realizat această performanţă. Ea este o sportivă de de perspectivă, o sportivă care deja s-a afirmat pe plan internaţional. Şi aş aminti şi de locul şapte al ştafetei de 4×400 m mixt. Campionatul Mondial are o participare foarte numeroasă. Faptul că am fost cumva, cel puţin într-una din probe, aproape de podium, zic că este un lucru bun. Sigur au mai fost multe competiţii, inclusiv Gimnaziada din Bahrain, unde am avut locuri pe podium, o medalie de argint, două de bronz, două locuri patru. De asta spun că şi seniorii şi juniorii au avut un comportament onorabil în 2024.”

Rezultatele din acest an urmează să fie analizate şi concluziile vor permite abordarea noului ciclu olimpic care va culmina cu JO 2028 de la Los Angeles.

”Urmează să avem o analiză foarte curând. Avem şi consfătuirea antrenorilor la finele acestui an, unde vom prezenta toate aceste lucruri. Pentru că, într-adevăr, deşi 2024 a reprezentat un test cumva esenţial pentru atletismul românesc, rămân în lumină atât punctele noastre forte, cât şi aspectele care necesită, sigur, îmbunătăţiri. Dar sunt experienţe pe care le-am înţeles, experienţe valoroase care ne-au oferit şi lecţii importante. De aceea, sigur că se va continua investiţia în tineri şi în pregătirea pe termen lung, pentru că performanţa de vârf necesită o pregătire constantă şi de durată. De asemenea, vizavi de infrastructura sportivă, nici nu cred că trebuie să o mai amintesc, dar ea reprezintă un factor determinant în obţinerea performanţelor şi unele rezultate au evidenţiat necesitatea de a moderniza facilităţile de antrenament. În continuare noi ţinem toate competiţiile la Craiova, pentru că în Bucureşti nu există un stadion modern şi ne trebuie un stadion”, a subliniat preşedinta Federaţiei Române de Atletism.

Anişoara Stanciu a opinat că stadionul de atletism ”Iolanda Balaş-Soter” din Capitală ar trebui reconstruit din temelii: ”Nu se întâmplă nimic acolo, pentru că FRA nu are fondurile necesare. Noi am mai încercat să punem nişte plombe, ici şi colo. Adică anul trecut am modernizat sectorul de sărituri de lungime şi de triplusalt, sectorul de suliţă şi cam atât. Adică asta se poate face. Stadionul trebuie refăcut cap-coadă, fără doar şi poate. Adică nu este suficientă doar o pistă şi sectoarele, trebuie transformat, totul trebuie luat aproape de la zero. Pentru că inclusiv acolo ce avem noi, tribuna, acolo nu s-a mai făcut nimic din 2011, de atunci este blocat stadionul.”

”Sigur că trebuie să ne adaptăm şi noi la standardele internaţionale, unde competiţia internaţională a devenit din ce în ce mai mai dură şi este esenţial să ne aliniem şi noi cu pregătirea şi cu metodologiile noastre la cele mai noi tendinţe şi la standarde globale, cumva. De asemenea, accentul care se pune pe o echipă multidisciplinară, noi am încercat pe cât posibil, nu doar la Jocuri, ci în general, pentru orice competiţie, să avem această echipă alături de noi, antrenor, psiholog, kinetoterapeut şi foarte important, cel puţin din punctul meu de vedere, dar cred că al foarte multor alţi sportivi şi antrenori, accent mare pe rezistenţa mentală şi gestionarea presiunii în în competiţii, pentru că pregătirea mentală este la fel de importantă precum cea fizică şi cred eu cam acestea ar fi lecţiile cu  ghilimele de rigoare”, a adăugat Stanciu

Fosta săritoare în lungime a evitat să vorbească despre surprizele sau dezamăgirile din 2024: ”Nu pot s-o fac, pentru că surpriză sunt cei care au participat la Jocurile Olimpice. Repet, fiecare dintre ei a urcat în clasamentul mondial. La Jocurile Olimpice au plecat pe poziţii cumva mai în spate şi au ajuns mult în faţă. Deci într-adevăr, sunt surprize plăcute. Ne bucură faptul că au ştiut să-şi gestioneze astfel pregătirea, încât exact la competiţia de obiectiv să fie acolo unde trebuie. Iar la dezamăgiri nu pot numi, pentru cei care ajung acolo la astfel de competiţii, că sunt ele Campionate Europene, Campionate Mondiale sau Jocuri Olimpice, faptul că au ajuns acolo reprezintă ceva deosebit. Dacă vizavi de ei avem dezamăgiri, pentru cei care nici măcar n-au ajuns acolo, ce putem spune? De aceea zic că nu, nu există.”

Federaţia Română de Atletism se pregăteşte de alegeri în aprilie 2025 şi Anişoara Stanciu, aleasă preşedintă în mai 2021, a precizat că nu mai vrea încă un mandat: ”La anul vor fi alegeri în luna aprilie. Nu voi mai candida. Sunt pensionară din luna septembrie. Îmi voi duce mandatul la capăt. Sper să-l pot duce la capăt şi sigur voi putea. După care există viaţă şi după sport sunt de la 10 ani în lumea asta şi am peste 60 de ani. Mi se pare suficient. Vreau un pic timp şi pentru mine, pentru familie, pentru fata mea, pentru nepoţelele mele. Dar dacă va fi cumva nevoie, sub o formă sau alta să pot ajuta, o voi face cu mare plăcere. Dar în nicio funcţie din federaţie.” 

În 2025, calendarul competiţional este ca de obicei încărcat de competiţii, a spus Stanciu: ”Seniorii au atât Campionat European, cât şi Campionat Mondial pe teren acoperit, au Campionat Mondial în aer liber, la tineret şi juniori mari avem Campionate Europene. Sunt o serie de competiţii importante, inclusiv Campionat European pe echipe, Cupa Europei de aruncări.”

Chiar şi fără o infrastructură pusă la punct, România va organiza două competiţii internaţionale anul viitor: Campionatul Balcanic Under-18 (la Alba Iulia sau Craiova) şi un Campionatul Balcanic de cros (Oradea sau Câmpulung Moldovenesc).

Cele mai bune performere la JO 2024 merită să fie cele mai bune sportive ale FRA în 2024, a opinat Stanciu: ”La seniori nu pot decât să iau ce s-a întâmplat la Jocuri, pentru că e competiţia cea mai importantă. Şi atunci Alina Rotaru şi cu Delvin Meringor, fără doar şi poate, sunt cele care sunt în faţă.”

Pentru titlul de cel mai bun sportiv al anului din România, Anişoara Stanciu a indicat canotajul şi înotul, cu un plus pentru David Popovici, campion olimpic şi medaliat cu bronz în probe individuale: ”Sunt la bătaie canotajul şi înotul. Fiind sport individual, doar din acest punct de vedere, merg cu înotul. Şi pentru că există multe asemănări între înot şi atletism.”

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Delvine Relin Meringor (maraton) şi Alina Rotaru-Kottmann (lungime), clasate pe locul şapte în probele lor, au obţinut cele mai bune rezultate ale delegaţiei de atletism la JO 2024. Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului) a fost a 9-a, Andreea Taloş a 10-a la triplusalt şi Alin Firfirică al 11-lea la disc. România nu a mai obţinut o medalie olimpică la atletism din 2008, când Constantina Diţă câştiga aurul la maraton.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Atleta română Alina Rotaru-Kottmann s-a clasat pe locul 8 în finala probei de săritură în lungime la Campionatele Mondiale indoor de la Glasgow.

România a obţinut o medalie de argint la Europenele de la Roma, prin Joan Chelimo Melly, la semimaraton. Atleta română de origine kenyană Delvine Relin Meringor a fost a patra la semimaraton, în timp ce Stella Rutto a terminat pe patru la 3.000 metri obstacole. Alina Rotaru-Kottmann s-a clasat pe locul 9 în finala probei de săritură în lungime.

Atleta română de origine kenyană Delvine Relin Meringor s-a clasat pe locul al patrulea, la doar două secunde de medalia de bronz, în proba senioarelor la Campionatele Europene de cros din Antalya (Turcia).

Atleta română Mădălina Florea a câştigat medalia de bronz, în proba „uphill elite race” (7,6 km), la Campionatele Europene de alergare montană de la Annecy (Franţa).

Alessia Cristina Pop s-a clasat pe locul al patrulea în proba de 10.000 de metri marş, la Campionatele Mondiale de atletism Under-20 de la Lima (Peru), iar ştafeta mixtă a României s-a clasat pe locul al şaptelea în finala de la 4×400 metri.

Alessia Pop, în vârstă de doar 17 ani, s-a clasat pe locul opt în proba de 10 km, Under-20, la Campionatele Mondiale de marş de la Antalya (Turcia). La senioare, Maria Diana Lătăreţu a terminat în imediata apropiere a podiumului, pe locul al patrulea, iar la Under-20, Elena Andreea Focan (LPS Botoşani) s-a clasat tot a patra.

La Campionatele Europene de atletism Under-18 de la Banska Bystrica (Slovacia), România a obţinut o medalie de aur, prin Ştefan Alexandru Ciobanu la aruncarea greutăţii, şi una de argint, câştigată de Alessia Cristina Pop, în proba de 5.000 m marş. Eduard Florin Unguroaica a ocupat locul patru şi a ratat medalia de bronz la triplusalt pentru doar 3 cm. La săritura în înălţime, Mihai Călin a ocupat locul al cincilea, iar la triplusalt Diana Vrînceanu a fost a şasea în finală.
Fosta atletă Doina Melinte (67 de ani), multiplă medaliată la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Europene la semifond, a primit în septembrie Colanul de Aur, cea mai înaltă distincţie oferită de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, pentru întreaga carieră.