Trump reînvie fantoma bazelor militare americane din Panama. Acordul obținut de Pete Hegseth redeschide răni istorice

Insistenţa preşedintelui american Donald Trump de a „recâştiga” controlul asupra Canalului Panama a reînviat temerile din această ţară cu privire la o restabilire a bazelor militare americane şi l-a pus în dificultate pe preşedintele centrist Jose Raul Mulino, un aliat natural al Statelor Unite, relatează AFP, conform AGERPRES.

Preşedintele american a susţinut de când a preluat mandatul în ianuarie că vrea să contracareze „influenţa chineză” pe această rută comercială interoceanică. După o vizită în Panama şi presiunea secretarului de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth a obţinut săptămâna trecută semnarea unui acord cu guvernul Mulino care autorizează Statele Unite să desfăşoare soldaţi în zonele adiacente canalului.

Acesta este un subiect sensibil în Panama, unde forţele armate americane au intervenit în decembrie 1989 pentru a-l înlătura pe fostul dictator Manuel Antonio Noriega, acuzat de trafic de droguri.

Statele Unite au început apoi un proces de retragere a bazelor militare în 1994, instalate pentru a proteja acest canal datând din 1914, înainte de a preda managementul acestuia către Panama la 31 decembrie 1999.

Deşi acordul nu menţionează în mod explicit „baze militare”, Washingtonul va putea avea forţe militare rotative în Panama, precum cele pe care le are în Australia şi în alte părţi, pentru „antrenament”, „exerciţii” şi alte manevre.

Pentru perioade de trei ani, trupele vor fi desfăşurate în trei baze (aeriană, aeronavală şi navală) construite când americanii aveau o enclavă în zona din jurul canalului.

„O încălcare flagrantă a Constituției”

„E o încălcare flagrantă” a Constituţiei, care interzice bazele străine, şi a tratatelor din 1977, care stabilesc „neutralitatea” canalului şi stipulează că doar Panama va avea forţe militare pe teritoriul său naţional, a declarat pentru AFP Euclides Tapia, profesor panamez de relaţii internaţionale.

Cu toate acestea, aceste tratate au lăsat o portiţă. „Ele permit Statelor Unite să apere canalul atunci când se consideră că acesta ar fi ameninţat”, a declarat analistul Will Freeman, de la Consiliul pentru Relaţii Internaţionale din New York.

Benjamin Gedan, fost director pentru America de Sud la Consiliul Naţional de Securitate al Casei Albe, spune că Panama a cooperat întotdeauna pe deplin cu Statele Unite în această „co-responsabilitate” pentru securizarea canalului.

Avocatul Arturo Hoyos nu vede nicio încălcare a legilor sau tratatelor, deoarece acordul recent semnat nu implică o prezenţă militară străină „exclusivă”, ci operaţiuni „comune”.

Preşedintele Mulino susţine că nu a cedat niciun centimetru pătrat de suveranitate, în ciuda presiunilor lui Pete Hegseth, care cere „baze militare”.

Guvernul panamez afirmă că acestea nu sunt în niciun caz baze americane, că facilităţile şi terenurile aparţin Panama şi vor fi folosite „în comun” de forţele de securitate ale celor două ţări.

Val de critici

Dar criticile sunt tot mai multe. Fostul candidat prezidenţial Ricardo Lombana l-a acuzat pe Mulino că a deghizat „capitularea” în „cooperare”.

„Statele Unite ne recolonizează şi ne reocupă”, a spus Julio Yao, care a consiliat guvernul panamez în timpul negocierilor din 1977.

Politologul Natasha Lindstaedt, de la Universitatea Britanică din Essex, a declarat pentru AFP că presiunea administraţiei Trump asupra unor ţări precum Panama ar putea „provoca diviziuni” în cadrul guvernelor cu privire la modul de „gestionare” al Washingtonului.

Statele Unite consideră compania din Hong Kong Hutchinson, care operează două porturi la extremităţile canalului, ca fiind o „ameninţare” la adresa securităţii sale.

„Trump vrea să minimizeze riscul ca Beijingul să blocheze canalul pentru a împiedica trecerea navelor militare în cazul unui posibil conflict”, a declarat Benjamin Gedan, profesor la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite.

Natasha Lindstaedt este de acord, dar crede că „aceasta face parte dintr-un conflict mai mare: Statele Unite încearcă să reducă influenţa chineză în Panama şi în regiune”.

Potrivit lui Will Freeman, Donald Trump „încearcă probabil să demonstreze că, dacă ar vrea, ar putea închide canalul pentru comerţul chinez” pentru a împiedica, de exemplu, Beijingul să „invadeze Taiwanul”, pe care China îl consideră parte a teritoriului său. „Vedem în Panama doctrina Trump a păcii prin forţă”, a spus el.

Alţii, cum ar fi Euclides Tapia, nu cred în nicio ameninţare chineză la adresa Canalului Panama. „Inventează”, spune Tapia. Potrivit acestuia, declaraţiile preşedintelui Trump despre Canada, Canalul Panama şi Groenlanda sunt „o punere în scenă pentru opinia publică americană”.