‘Capi de servicii sau șefi în instituțiile de forță vor să scape și de data asta’

Tot ceea ce s-a întâmplat recent la nivel politic arată un „stat român eșuat”, consideră parlamentarul Irineu Darău (USR). Vinovații reali rămân la butoane, conluzionează reprezentantul USR. De amintit în acest context că liderul USR, Elena Lasconi, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, alături de Călin Georgescu, însă CCR a decis că trebuie să anuleze întreg procesul electoral.

„Baronii politici ai sistemului” au făcut orice pentru a „lungi viața binomului actual președinte-premier”, acuză Irineu Darău (USR).

„Știu că suntem la un punct de cotitură și că în România nimic nu va mai semăna cu ce a fost – nici în clasa politică și în democrație, nici în societate în general.

Tot ceea ce s-a întâmplat recent arată un stat eșuat, un stat incapabil să își apere cetățenii și democrația, un stat aflat în bătaia vântului. Nu mai putem continua așa. Trebuie să mergem la cauzele profunde, iar instituțiile fundamentale pentru o democrație trebuie reformate din temelii”,  a declarat Irineu Darău.

Darău: „Se speră la grabă și uitare, amestecate cu ceva frică”

„Din disperarea celor care au deținut aproape integral puterea vreme de 35 de ani, multe perdele de fum se aruncă în aceste zile. Se încing narative despre guvernare, despre viitoarele prezidențiale, despre rețele de neolegionari și de extremiști care până acum au fost lăsate să prolifereze. Însă vinovații reali rămân la butoane. Capi de servicii, șefi în instituțiile de forță, păpușari politici corupți vor să scape și de data asta fără responsabilizare. Nu putem lăsa să se întâmple una ca asta, fiindcă vom fi precum în ziua cârtiței: corupția morală, instituțională și materială ne va otrăvi viețile, ne va „reduce” democrația, iar uneori… va ucide.

Ne aflăm la un moment zero pentru România. Iar o resetare nu se face cu aceiași oameni și aceleași metode care au construit „democrația originală” de după ’89. O nomenclatură de foști comuniști și de foști securiști, împreună cu copiii lor și cu prietenii din rețelele clientelare, au capturat statul și au uzurpat consecvent puterea poporului. Sunt absolut convins că miza în aceste zile, săptămâni, luni este să îndepărtăm din capul mesei baronii politici ai sistemului care mai vrea încă 5-10 ani la putere și care au făcut orice pentru a lungi viața binomului actual președinte-premier. Iar soluția nu poate fi niciodată ca piromanii-extremiști-izolaționiști să dea foc la țară”, a concluzionat parlamentarul USR.

Anularea procesului electoral

Potrivit AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat în campanie zero venituri şi zero cheltuieli de campanie, la alegerile prezidenţiale.

Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.

”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR.

Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT.

Ce zice SRI

SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu. SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.

Ce a făcut Parchetul

Parchetul General a anunțat că s-a sesizat din oficiciu şi face cercetări cu privire la ”infracţiuni electorale şi spălare a banilor”, după desecretizarea documentelor CSAT. De asemenea, a cerut DIICOT să demareze propria anchetă.

„Astăzi, 5 decembrie 2024, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis procurorului-şef al DIICOT o solicitare pentru efectuarea unei analize a informaţiilor rezultate în urma desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de Preşedinte al României. În acest context, sunt analizate elementele factuale de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa DIICOT, conform art.11 din OUG nr.78/2016”, a transmis DIICOT.

”În urma desecretizării şi analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de Preşedinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislaţiei electorale şi săvârşirea altor infracţiuni conexe”, a transmis Parchetul General.

Procurorii precizează că ”cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”.

”Sesizarea vizează, totodată, şi infracţiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalităţi legate de provenienţa şi utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanţarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susţinătorii săi. De asemenea, sesizarea are ca obiect şi comiterea unor infracţiuni informatice de competenţa parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activităţi în mediul online care au implicat crearea şi utilizarea unor conturi false, menite să influenţeze opţiunile alegătorilor, acţiuni care au avut potenţialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral”, a mai precizat sursa citată.

Procurorii au cerut, de asemenea, procurorului-şef al DIICOT ”să efectueze o analiză proprie a informaţiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016”. Art invocat se referă la competenţele DIICOT.