Tot mai multe țări europene vor să scape de refugiații sirieni

Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia au anunţat luni suspendarea procesării cererilor de azil ale refugiaţilor sirieni, în urma căderii regimului preşedintelui Bashar al-Assad la Damasc, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Germania, ţara UE care găzduieşte cea mai mare diasporă siriană, a suspendat deciziile privind cererile de azil în curs formulate de exilaţi sirieni, ca urmare a căderii regimului lui Bashar al-Assad, a anunţat luni ministrul german de interne, relatează dpa şi AFP, potrivit Agerpres.

Având în vedere „incertitudinea actuală”, Oficiul federal pentru imigrare şi refugiaţi (BAMF) a „decretat astăzi o îngheţare a deciziilor privind procedurile de azil în curs de desfăşurare” ale migranţilor sirieni, a scris Nancy Faeser într-un comunicat.

Peste 47.000 de cereri de azil sunt vizate de această suspendare, potrivit unui purtător de cuvânt al BAMF.

”Începând de acum, ansamblul procedurilor în desfăşurare vor fi stopate”, a declarat Ministerul de Interne austriac.

Aproximativ 7.300 de dosare sunt vizate de această decizie, dintre cei aproximativ 100.000 de sirieni care trăiesc în Austria.

Cazurile celor care au primit deja azil vor fi reexaminate. De asemenea, sunt suspendate cazurile de reunire familială.

”În acest context, am însărcinat ministerul să pregătească un program de repatriere şi expulzare către Siria”, a adăugat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.

”Situaţia politică în Siria s-a schimbat fundamental, cu o accelerare bruscă a evenimentelor în ultimele zile”, a subliniat Ministerul de Interne de la Viena, precizând că este ”important ca situaţia să fie reevaluată”.

Începând din 2015, circa 87.000 de sirieni au primit răspuns pozitiv la cererile lor de azil în Austria, ţară cu nouă milioane de locuitori.

Comisia daneză privind refugiaţii a ”decis să suspende tratarea dosarelor referitoare la persoane provenind din Siria ca urmare a situaţiei foarte incerte din această ţară după căderea regimului Assad”, a anunţat instituţia într-un comunicat.

Decizia priveşte în prezent 69 de cazuri.

De asemenea, comisia a ”decis să reporteze data limită de plecare pentru persoanele eligibile să fie expulzate către Siria”, ce vizează 50 de cazuri, a precizat ea.

În vara lui 2020, Danemarca a devenit prima ţară din Uniunea Europeană ce reexaminează sute de dosare ale refugiaţilor sirieni pe motiv că ”situaţia actuală de la Damasc nu mai este de natură să justifice un permis de şedere sau prelungirea lui”.

Danemarca are o politică de primire extrem de restrictivă cu un obiectiv asumat de ”zero solicitanţi de azil”. Ţara nordică încurajează returnările voluntare ale sirienilor şi din 2015 nu emite decât permise de şedere temporară.

Autorităţile suedeze au anunţat luni că vor suspenda examinarea cererilor de azil depuse de refugiaţi sirieni, precum şi expulzarea acestora.

”Ţinând cont de situaţia de acum, pur şi simplu nu este posibil să evaluăm motivele protecţiei la ora actuală”, a declarat Carl Bexelius, responsabil pentru afaceri juridice la Biroul naţional suedez pentru migraţie. Decizia oficială va fi luată marţi.

Suedia este a doua ţară din UE, după Germania, care a primit cel mai mare număr de sirieni ce au fugit de războiul civil din ţara lor în 2015 şi 2016.

La rândul său, Norvegia a hotărât să suspende examinarea dosarelor refugiaţilor sirieni, în aşteptarea unei stabilizări a situaţiei din Siria.

”Situaţia din Siria rămâne extrem de fluidă şi incertă”, a explicat Directoratul norvegian pentru imigraţie (UDI) într-un comunicat.

Suspendarea examinării dosarelor înseamnă că ”pentru moment UDI nici nu va respinge, nici nu va aproba cererile de azil ale sirienilor care au solicitat azil în Norvegia”, a precizat organizaţia, fără a menţiona numărul de dosare vizate de decizie. De la începutul anului, Norvegia a primit 1.933 de cereri de azil de la cetăţeni sirieni.

Liderul sirian Bashar al-Assad a fugit duminică din Damasc, alungat de o ofensivă spectaculoasă a rebelilor islamişti, un punct de cotitură în istorie care a pus capăt unei jumătăţi de secol de conducere necontestată de către clanul familiei sale.

În 27 noiembrie, o coaliţie de rebeli condusă de gruparea islamistă radicală Hayat Tahrir al-Sham (HTS) a lansat o ofensivă din Idlib (nord-vest). În zece zile, confruntaţi cu prăbuşirea forţelor guvernamentale, rebelii au cucerit teritorii vaste şi oraşele Alep (nord), Hama (centru), Deraa (sud) şi Homs, înainte de a intra în capitală.