A început votul în Diaspora / Când un vot este considerat valabil exprimat

Prima secţie de vot din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12,00 (01,00 ora României). În continuare, se vor deschide secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune. În al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, alegătorii români au de ales între primii doi clasaţi în primul tur, respectiv Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

La alegerile prezidenţiale, votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile. Programul de vot este vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.

La secţiile organizate în străinătate pot vota toţi cetăţenii români cu drept de vot, pe baza unui act de identitate emis de autorităţile române, aflat în perioada de valabilitate. În străinătate au fost înfiinţate 950 de secţii de votare. Lista acestora, care include şi adresele, poate fi accesată la link-ul www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectii.pdf.

Vineri este ultima zi a campaniei electorale pentru turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale din acest an.

Campania electorală

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin a început marţi, după publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale care a validat abia luni seara rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Curtea Constituţională a României a respins, luni, solicitarea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur şi a confirmat şi validat scrutinul, stabilind că turul doi are loc pe 8 decembrie, la care vor participa Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).

Decizia a venit după ce, joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule de la primul tur al prezidenţialelor, iar BEC a transmis luni Curţii rezultatele parţiale ale renumărării voturilor exprimate, fără rezultatele din mai multe secţii din străinătate.

Marţi, Biroul Electoral Central a transmis o circulară către birourile electorale, în care precizează că, în perioada de la încheierea campaniei electorale pentru turul al doilea al prezidenţialelor şi până la terminarea votării, transmiterea de mesaje text sau audio-video pentru influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot este considerată propagandă şi se sancţionează conform legii. Sesizările în acest sens trebuie transmise, în regim regim de urgenţă, agenţilor constatatori.

În circulară BEC se reaminteşte că sâmbătă, 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin, urmând ca votarea în ţară să se desfăşoare duminică, 8 decembrie, în intervalul orar 7,00 – 21,00. „Astfel, arătăm că, în perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi momentul încheierii votării, transmiterea către utilizatori a mesajelor de tip text sau audio-video prin care se urmăreşte influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot este considerată ca fiind o acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea acesteia”, precizează BEC.

De asemenea, în circulară se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 55 lit. t) şi ale art. 56 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 370/2004, „continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia constituie contravenţie care se constată de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, precum şi de către poliţiştii locali, urmând ca aceştia să aplice sancţiunile prevăzute de lege”.

„Pe cale de consecinţă, arătăm că sesizările, plângerile şi solicitările privind continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia trebuie transmise, în regim de urgenţă, agenţilor constatatori anterior menţionaţi pentru a dispune potrivit competenţelor ce le revin în condiţiile legii”, se mai menţionează în document.

Situația în țară

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

Unde votează alegătorii?

În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

Cu ce acte de identitate se votează?

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Cum se desfăşoară votarea?

Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.

Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.

Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.

Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.

Când un vot e valabil exprimat?

Alegătorii care se prezintă la urne, la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, trebuie să pună ştampila pe unul dintre cei doi candidaţi ajunşi în finala electorală.

Pe buletinul de vot se află cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor, desfăşurat pe 24 noiembrie – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).

Se consideră că votul este valabil exprimat în următoarele situaţii, potrivit Biroului Electoral Central:

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater;

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă;

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater;

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot).

Votul exercitat la secţia din ţară sau din străinătate este valabil exprimat şi în situaţia în care tuşul se imprimă pe cealaltă pagină interioară ca urmare a plierii buletinului de vot purtând menţiunea TATOV şi/sau tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii unde se află patrulaterul pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

XXX

Se consideră nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:

* buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, până la înmânarea acestuia către alegător;

* buletine de vot care au alt model decât cel legal aprobat;

* buletine de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”;

* buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care una dintre impresiunile unei ştampile a fost tăiată olograf sau există înscrieri olografe numai cu privire la valabilitatea uneia dintre acestea;

* ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater;

* buletinele de vot pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea „VOTAT” care are alt model decât cel legal aprobat.

XXX

Votul exercitat prin corespondenţă este valabil exprimat în următoarele cazuri:

* autocolantul cu menţiunea „VOTAT” corespunzător turului de scrutin este aplicat în interiorul unui singur patrulater;

* autocolantul cu menţiunea „VOTAT” corespunzător turului de scrutin depăşeşte limitele patrulaterului, fără a atinge un alt patrulater, iar opţiunea alegătorului este evidentă;

* autocolantul cu menţiunea „VOTAT” corespunzător turului de scrutin este aplicat în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise olograf diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot) sau sunt aplicate alte autocolante având alt model decât modelul legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin.

Votul exercitat prin corespondenţă este valabil exprimat şi în situaţia în care buletinul de vot descărcat de către alegătorul prin corespondenţă, în condiţiile legii, conţine numai pagina pe care a fost exprimată opţiunea alegătorului prin lipirea autocolantului cu menţiunea „VOTAT”.

XXX

În cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt considerate nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate:

* buletinele de vot pe care nu a fost aplicat autocolantul cu menţiunea VOTAT”;

* buletinele de vot la care autocolantul cu menţiunea „VOTAT” corespunzător turului de scrutin este aplicat pe mai multe patrulatere sau în afara acestora, inclusiv în situaţia în care autocolantul a fost tăiat/relocat sau există înscrieri olografe cu privire la valabilitatea acestuia;

* autocolantul cu menţiunea „VOTAT” corespunzător turului de scrutin depăşeşte limitele patrulaterului şi atinge un alt patrulater;

* buletinul de vot pe care a fost aplicat un autocolant cu menţiunea „VOTAT” are alt model decât cel legal aprobat pentru respectivul tur de scrutin.

În cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot de acelaşi fel (adică corespunzătoare aceluiaşi tip de scrutin), acestea sunt declarate nule prin decizie a biroului electoral al secţiei de votare din străinătate care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege pentru biroul electoral pentru votul prin corespondenţă.

În cazul în care în acelaşi plic interior au fost introduse atât buletinul de vot aferent alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024, cât şi buletine de vot prin corespondenţă aferente alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, sau ambele buletine de vot corespunzătoare fiecărui tur de scrutin al alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024, se va lua în considerare pentru centralizarea rezultatelor doar buletinul de vot aferent alegerilor prezidenţiale sau, după caz, cel corespunzător respectivului tur de scrutin, celelalte buletine de vot fiind anulate prin decizie a biroului electoral, urmând a fi predate, după încheierea procesului electoral, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ori Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate – alegerea preşedintelui României din anul 2024, după caz, relatează Agerpres.

XXX

În cazul votului exercitat prin corespondenţă, sunt nule următoarele plicuri exterioare sau interioare:

* plicul exterior care nu conţine certificatul de alegător;

* plicul exterior care nu conţine alte plicuri sau documente;

* plicul interior care nu conţine niciun buletin de vot;

* plicul exterior şi/sau interior care prezintă rupturi sau degradări de natură a afecta integritatea buletinului de vot.

Lipsa etichetei de siguranţă nu atrage nulitatea plicului exterior şi/sau interior dacă acesta a fost recepţionat închis şi fără rupturi sau degradări de natură a afecta integritatea buletinului de vot.